Despre Denia Acatistului Nascatoarei de Dumnezeu
Despre Denia Acatistului de vineri
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
In bisericile ortodoxe se oficiaza Denia – Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (In seara zilei de vineri, iar liturgic vorbind, la Inceputul zilei de sambata, din saptamana a cincea a Postului Mare).
Cantarea Acatistului este corelata, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari si persi, In 7 august 626, In timpul Imparatului Eraclie.
Atunci, locuitorii cetatii au ascultat de sfatul patriarhului Serghie, rugandu-se Maicii Domnului si participand la procesiunea cu particele din lemnul Sfintei Cruci, cu Icoana nefacuta de mana a Mantuitorului si cu vesmantul Maicii Domnului, spre Incurajare. Caci localnicii se aflau fara aparare, armata aflandu-se In misiune, In Orientul Indepartat. Ei au reusit sa respinga atacul invadatorilor si, spre multumire, au cantat Acatistul Bunei Vestiri In noaptea care a urmat, la biserica din Vlaherne.
Acest Acatist era deja alcatuit, dar atunci a fost consacrat, fiind asociat cu sarbatoarea instituita, de pomenire a ajutorului Maicii Domnului pentru cetate. Extrapoland, precum iesirea evreilor din Egipt sau alte evenimente istorico-biblice au capatat semnificatii universale, de iesire a omului din robia pacatului, tot astfel s-a Intamplat si In aceasta situatie: sarbatoarea Imnului Acatist a Insemnat, ca urmare a evenimentului concret de eliberare a cetatii de invadatori, eliberarea omului de tirania patimilor.
La Inceput, sarbatoarea se comemora anual, In Constantinopol, la 7 august. Ea a fost transferata de patriarhul Gherman In sec. VIII pe 25 martie, deoarece era legata de Acatistul Bunei Vestiri. In sec. IX, a fost sarbatorita la sfarsitul Postului Mare, si abia ulterior s-a fixat pentru saptamana a cincea din Post.
Datarea Acatistului este Inca In studiu, iar variantele ca ar fi fost compusa de patriarhul Serghie sau de patriarhul Gherman nu sunt plauzibile. Desi foarte multi teologi si savanti au considerat ca Acatistul este o creatie a Sfantului Roman Melodul (H.G. Beck, P.F. Krypiakyevicz, S. Eustratiades, E. Pandelakis s.a.), cercetatori actuali au demonstrat ca Acatistul poate fi dinainte de perioada Sfantului Roman. (precum J. Grosdidier, N.B. Tomadakis s.a.)
Pentru poporul grec, acest Acatist este simbolul apararii Constantinopolului, prin excelenta, legandu-l si de asedii ulterioare celui din 626: din 677, 717, 860.
Analizand si din alte puncte de vedere prezenta Deniei Acatistului In cadrul Postului Mare, dupa ce, In cadrul aceleiasi saptamani s-a cantat Canonul cel Mare, se poate spune ca se pun In valoare ambele aspecte ale mantuirii omului: nevoia de pocainta personala si Intruparea Domnului – ca Inceput al mantuirii neamului omenesc.
Bibliografie:
Acatistier, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor, Bucuresti, 1994
Triodul explicat, Makarios Simonopetritul, Editura Deisis, 2003
©Studiu si analiza: Teolog Mirela Sova – publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe
