Cuviosul Eusebie sirianul, 15 februarie
Cuviosul Eusebie sirianul, 15 februarie
Pomenirea Cuviosului Eusebie este la 15 februarie. Nu se cunosc originile, familia si neamul acestuia. Dar se cunoaste ca a fost un calugar retras in sihastrie.
Pe vârf de munte, în Siria, lânga satul Asihi, el si-a facut o locuinta fara acoperis. Mai bine zis, s-a îngradit cu pietre.
S-a îmbracat toata viata cu o singura haina. Se hranea cu naut si bob muiat, iar din când în când, cu smochine (conf. sinaxarului zilei).
La batrânete, ajunsese foarte slab si uscat, dar nu-i scazuse taria duhovniceasca. Multa lume îl cauta. Preferând linistea, s-a mutat de acolo, lânga o bisericuta din pustnicie. S-a îngradit iar, lipit de zidul acesteia, tot fara acoperis. În timpul Postului Pastelui, obisnuia sa manânce doar 15 smochine uscate, chiar daca era bolnav.
La adânci batrâneti, având peste 90 de ani, a trecut la Domnul, în anul 440. Memoria colectiva nu l-a uitat pe calugarul netulburat de vânt, ploaie, frig, arsita, care Îl cauta pe Domnul, tot mai mult, mai tare decât orice pe lume.
Nu se cunoaste daca a fost facator de minuni. Netulburat, L-a cautat pe Dumnezeu, dupa porunca: cu tot sufletul, cu toata inima, cu tot cugetul. ?i… L-a gasit.
©Studiu si analiza: Lacasuri Ortodoxe
publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 56/2011
