publicat în: Arhivă

Sfantul Moise Arapul (Etiopianul, cel negru), talharul coborat in adancurile smereniei, 28 august

Cand ai mortul tau, Il mai poti plange pe al altuia?

„Istoria lausiaca” a lui Paladie, „Patericul egiptean” si sinaxarele ortodoxe amintesc despre desavarsita schimbare a lui Moise Arapul, din sef al talharilor, In Sfant ieromonah. Momentul precis al schimbarii nu este cunoscut, nici cauza, care nu poate fi alta decat atingerea inimii celui renumit pentru implicarea In crime, talharii, orgii, de catre harul divin. Pocainta care a urmat a fost atat de neprevazuta, Incat multa vreme Moise nu a fost primit ca si calugar, considerat doar un Inselator, cu tot plansul si toata rugarea sa.


Dupa aceea, Moise calugarul a fost atacat cu toata forta de ganduri, bazate pe amintirea pacatelor sale. Indeosebi gandul desfranarii si cel al deznadejdii Il munceau, ziua si noaptea, fie ca era treaz, fie In vis. Disperat, Moise a cerut sfatul egumenului Isidor, care l-a Indemnat mai Intai spre un post aspru, apoi spre rugaciune de toata noaptea. In acest fel, si trupul, si sufletul lui Moise se nevoiau, pentru a primi harul lui Dumnezeu. Dar nici asa nu a scapat de tirania patimilor. In cele din urma a gasit o metoda: noaptea mergea la chiliile pustnicilor batrani din pustia Egiptului, unde se retrasese (desi era etiopian), si le aducea apa de la o fantana departata, ajutandu-i. Petrecand mai mult timp In aceasta nevointa, Intr-o noapte el a fost lovit cu putere de un demon, lesinand. A fost adus de calugari la chilia sa, dar si-a revenit foarte greu – cu toate ca era de o forta fizica extraordinara – a scapat insa de orice tiranie spirituala.

A ajuns atat de bland si smerit, pe cat fusese de crud. Vestit Inca o data, Insa nu pentru cele rele, ci datorita virtutilor sale, el a determinat Intoarcerea la Dumnezeu a tuturor talharilor din banda sa (70 la numar), ce i-au devenit ucenici. A fost hirotonit preot, dar fugea de slava de la oameni.

Spre batranete, a prevestit ca manastirea sa va fi atacata de barbari. I-a anuntat pe ucenicii sai sa fuga, el ramanand pe loc, pentru a Implini cuvantul Domnului: „Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri” (Matei 26, 52) – pentru care se rugase, spre ispasirea crimelor din tinerete. Totusi, sase ucenici au ramas alaturi de el, primind Impreuna martiriul, iar un al saptelea a pandit In apropiere ce se Intampla, vazand sapte cununi coborate din cer asupra Mucenicilor. Era aproape de anul 400.

O asemenea schimbare a unui om a devenit exemplu al puterii lui Dumnezeu, dand mare nadejde celor cu pacate mari si tuturor crestinilor.

Principalul sfat dat de avva Moise cel negru – a carui inima a fost albita – era legat de nejudecarea aproapelui:

„De vom lua seama la pacatele noastre, nu le vom vedea pe ale aproapelui nostru; caci nebunie este omului ce are mortul sau, sa-l lase pe el si sa se duca sa-l planga pe al aproapelui. Iar a muri fata de aproapele tau, aceasta este: a purta pacatele tale si a nu avea grija de tot omul, ca acesta este bun sau acesta este rau.
Sa nu faci rau niciunui om, nici sa gandesti rau In inima ta asupra cuiva, nici sa defaimi pe cineva cand face rau, nici sa te pleci celui ce face rau aproapelui tau si sa nu clevetesti pe cineva, ci zi: Dumnezeu stie pe fiecare. Sa nu te Indupleci cu cel ce graieste de rau, nici nu te bucura de clevetirea lui, nici urI pe cel ce cleveteste pe aproapele lui. si aceasta Inseamna: nu judecati si nu veti fi judecati. Nu avea vrajba cu vreun om si nu tine vrajba In inima ta. Sa nu urasti pe cel ce vrajmaseste pe aproapele sau. Si aceasta este pacea, cu acestea mangaie-te. Putina vreme este osteneala si de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu, Cuvantul, Amin.” (din „Patericul Egiptean”)

Mai concret, cand a fost chemat odata sa judece un frate ce gresise, adunandu-se toti calugarii schitului, Moise nu a vrut sa vina. Daca s-a insistat pentru venirea sa, atunci a luat un cos gaurit, l-a umplut cu nisip, si asa a venit. „Pacatele mele sunt Inapoia mea, curgand, dar am venit sa judec astazi pacate straine”, a motivat el. Auzind acestea, calugarii nu l-au mai cercetat pe frate, ci l-au iertat.

Sfantul Moise Arapul (Etiopianul) este pomenit de Bisericile Ortodoxe an de an, la 28 august.