publicat în: Arhivă

Cu parintele Teofil Paraian – Zilele Sfinte ale Saptamanii Patimilor

Cu Parintele Teofil Paraian, despre Saptamana Patimilor

Pr. Teofil: In Saptamana Mare ne gandim la lucruri mari si minunate, de importanta pentru fiecare dintre noi. Credinciosii In aceasta saptamana sunt cu mai multa grija In ceea ce priveste randuiala Postului, sunt cu mai multa luare aminte la slujbele dumnezeiesti care se fac In mod deosebit In aceasta saptamana, slujbe mai lungi, slujbe mai adanci parca decat In alta vreme, slujbe mai angajante pentru credinciosii care iau parte la ele, In dorinta de a-si aduce iubirea si recunostinta lor fata de Mantuitorul.


SocialTwist Tell-a-Friend

In primele zile ale Saptamanii Mari, este randuit In biserica sa se spuna rugaciunea:
„Camara Ta, Mantuitorule, o vad Impodobita si Imbracaminte nu am ca sa intru Intr-Insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule de lumina, si ma miluieste.”

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Luni:
Luni, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup si la suflet. El este o preInchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, Cel vandut de Iuda, si este o preInchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, care a tinut sa Implineasca Intru toate voia Parintelui Ceresc si sa ne fie noua pilda de urmat.
Tot In aceasta zi de Luni binecuvantata pomenim si o minune pe care a facut-o Hristos spre Inteleptirea credinciosilor, cu smochinul neroditor care a fost blestemat. Ca sa se Inteleaga din aceasta ca El are si putere pedepsitoare, iar credinciosii sa se sileasca sa fie nu sub blestem, ci sub binecuvantarea Mantuitorului nostru Hristos. Sa ne trezim si sa lucram pentru slava lui Dumnezeu si pentru binele nostru vremelnic si vesnic.

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Marti:
In Martea Saptamanii celei Mari am facut pomenire, tot Indrumati de Sfanta noastra Biserica, despre pilda celor zece fecioare, prin care am fost Invatati sa fim cu luare aminte la noi Insine, la datoriile noastre, sa asteptam pe Mirele ceresc cu inima iubitoare si cu fapte bune, ca si Intru aceasta sa se preamareasca Tatal nostru Cel din ceruri. In aceasta zi, ca si luni si miercuri, se canta:
„Iata Mirele vine la miezul noptii si fericita e sluga pe care-o va afla priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu cu somnul sa nu te Ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara de Imparatie sa te Incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.”

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Miercuri:
In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri, se face pomenire totdeauna despre o femeie cinstitoare a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, pe care Sfanta noastra Biserica o prezinta ca pe o femeie pacatoasa. Insa In Sfanta Evanghelie nu se spune ca ea a fost pacatoasa. Ungerea s-a facut cu mir care avea un pret de peste 300 dinari, ceea ce Insemna pretul a 300 zile de lucru.
„Doamne”, zicem noi catre Domnul Hristos, „femeia care cazuse In pacate multe, simtind dumnezeirea Ta”, deci fiind miscata de darul lui Dumnezeu ca sa cunoasca ceva din maretia Mantuitorului, „si luand randuiala de mironosita”, deci facand ceea ce voiau sa faca femeile mironosite dupa Inmormantarea Domnului Hristos, a anticipat cumva Inmormantarea Domnului Hristos si pregatirea Lui cu miresme, „aducand mir de mult pret”, dar si-a adus si inima ei cinstitoare, si-a pus si dorinta ei de a i se dezlega pacatele, pentru ca zicea femeia: Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul. ?i cerea de la Domnul Hristos lacrimi, de la El care scoate apa din mare prin nori.

E o alcatuire extraordinar de frumoasa si minunata:
„Doamne, femeia ceea ce cazuse In pacate multe, simtind dumnezeirea Ta, luand randuiala de mironosita, si tanguindu-se a adus ?ie mir, mai Inainte de Ingropare, zicand: Vai mie! Ca noapte Imi este mie patima desfranarii si Intunecata si fara de luna pofta pacatului. Primeste izvoarele lacrimilor mele, Cel ce scoti cu norii apa din mare; pleaca-Te spre suspinurile inimii mele, Cel ce ai plecat cerurile cu nespusa plecaciune. Ca sa sarut preacuratele Tale picioare si sa le sterg pe ele iarasi cu parul capului meu. Al caror sunet auzindu-l Eva In rai In miazazi, de frica s-a ascuns. Cine va cerceta multimea pacatelor mele si adancurile judecatilor Tale, Mantuitorule de suflete, Izbavitorul meu? Sa nu ma treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel ce ai nemasurata mare mila”. (alcatuire a Casianei monahia)

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Joi:
In Joia premergatoare Patimirii Domnului, ne oprim cu bucuria de a Intelege maretia Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spalat picioarele ucenicilor Sai. Ne minunam de Dumnezeu, Cel ce spala picioarele omului si care a randuit ca si noi sa facem la fel. (Ioan 13, 14) Este o porunca a Mantuitorului, ca sa fim unii fata de altii cinstitori, de a ne smeri unii In fata altora, de a fi curatitori ai fratilor nostri.
Pomenim apoi Cina cea de Taina, ultima cina pe care a avut-o Domnul Hristos cu ucenicii Sai Inainte de Sfintele Sale Patimiri, cand a randuit ca cele ce le-a facut El atunci acolo, sa se faca In continuare spre pomenirea Lui, caci luand paine In sfintele, preacuratele si fara prihana mainile Sale a sfintit, a binecuvantat, a frant si a dat ucenicilor Sai, zicand: Luati, mancati…, Beti dintru acesta toti… Acestea le facem la fiecare Sfanta Liturghie, dar le pomenim In chip deosebit In Joia cea Mare.
Noi pomenim In Joia cea Mare si rugaciunea din Gradina Ghetsimani, cand Domnul Hristos L-a rugat pe Tatal Ceresc sa treaca paharul suferintelor de la El daca este cu putinta, dar „nu voia Mea, ci voia Ta sa se Implineasca”. (Matei 26, 39) ?i rugaciunea noastra trebuie sa fie o rugaciune cat mai adanca, o rugaciune totala.
Mai pomenim si prinderea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea Lui In Gradina Ghetsimani, cand Iuda L-a sarutat si I-a zis „Bucura-Te, Invatatorule” (Matei 26, 49).
In aceasta Joi, noi, In fata Sfantului Potir, spunem Mantuitorului: „Nici sarutare Iti voi da ca Iuda…, ci ca talharul marturisindu-ma…”.
In aceasta Joi minunata si vrednica de tinut minte, Sfanta noastra Biserica ne conduce sa vorbim cu Mantuitorul si sa zicem:
„Cand slavitii ucenici la spalarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rau credincios, cu iubire de argint bolnavindu-se, s-a Intunecat si judecatorilor celor fara de lege pe Tine, Judecatorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avutii, pe cel ce pentru aceasta spanzurare si-a agonisit; fugi de sufletul nesatios, cel ce a Indraznit unele ca acestea asupra Invatatorului. Cela Ce esti spre toti bun, Doamne, marire ?ie.”

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Vineri:
In Vinerea cea Mare, ne aducem aminte de suferintele Domnului pentru noi si pentru a noastra mantuire. Fiind lucru mai presus de fire, cu greu putem sa apreciem aceste patimiri pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a primit pentru mantuirea noastra, si In masura In care le Intelegem sau Intelegem ceva din ele, stam si noi In fata Domnului Hristos, In fata crucii, stam Impreuna cu Ioan Evanghelistul si cu Maica Domnului, In apropierea crucii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si Invatam de la El sa iertam pe vrajmasii nostri.
„Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac.”(Luca 23, 34)
Invatam de la Domnul si sa ne Incredintam toate ale noastre In mainile lui Dumnezeu.
„Parinte, In mainile Tale Imi dau duhul Meu.” (Luca 23, 46)
Invatam de la Hristos sa Implinim toate lucrurile pana la deplinatatea lor.
„Savarsitu-s-a.” (Ioan 19, 30)
?i cerem de la Dumnezeu ajutor ca sa Intelegem cat mai bine cele ce s-au facut pentru noi si Intelegandu-le, recunostinta noastra sa fie cat mai deplina. E o Vineri Intunecata, pentru ca s-a Intunecat soarele si s-a cutremurat pamantul, dar si luminata, de iubirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Iar Sfanta

Biserica ne cheama:
„Pe Cel ce S-a rastignit pentru noi toti veniti toti sa-L laudam, ca pe acesta L-a vazut Maria pe cruce si a zis: Desi rabzi rastignire, Tu esti Fiul si Dumnezeul meu.”

Pr. Teofil, la Sfanta si Marea Sambata:
Pomenim Inmormantarea Domnului si petrecerea Sa In mormant, pentru a noastra mantuire: pe Iisus, Cel ce a fost In mormant cu trupul, In iad cu sufletul si In Rai ca un Dumnezeu cu talharul, care a fost cu dumnezeirea pretutindeni. E o zi In care ne aratam nedumerirea si convingerea ca moartea s-a Intamplat In viata, ca Viata a primit moartea.
Este sambata tacerii – o tacere a gandurilor iscoditoare – cand auzim, ascultam, vedem pe cei care Il Insotesc pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos In moarte si prin moarte spre Invierea cea de a treia zi, pe care o asteptam si pentru care ne-am rugat sa o ajungem. ?i asa Intampinam Ziua Invierii.
„In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne Imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a Inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le.”
Intrebarea fireasca pentru fiecare dintre noi este: ne Inchinam cu adevarat Sfintei Invieri? Le zicem frati celor ce ne urasc pe noi? Suntem binevoitori fata de toti oamenii? Daca da, atunci suntem fericiti, pentru ca traim Ziua Invierii Intru care dorim sa ne luminam.

?i, ca Intotdeauna, la rostirea unui cuvant de suflet Cuviosia sa, Incheie cu versuri de poezie:

Hristos a Inviat!
de Vasile Militaru

Hristos a Inviat, ce vorba sfanta!
Iti simti de lacrimi calde ochii uzi
?i-n suflet parca serafimi-ti canta
De cate ori, crestine, tu auzi.

Hristos a Inviat In firul ierbii,
A Inviat Hristos In adevar,
In poienita-n care zburda cerbii,
In florile de piersic si de mar.

In stupii de albine fara gres,
In vantul care sufla mangaios,
In ramura-nflorita de cires,
Dar, vai, In suflet ti-a-nviat Hristos?

Ai cantarit cu mintea ta, crestine,
Cat bine ai facut sub cer umbland?
Te simti macar acum pornit spre bine?
Macar acum te simti mai bun, mai bland?

Simti tu topita-n suflet vechea-ti ura?
Mai vrei pieirea celui plin de har?
?i-ai pus zavor pe barfitoarea-ti gura?
Iubirea pentru semeni o simti jar?

O, daca aceste legi de-a pururi sfinte
In aur macar azi te-au Imbracat,
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte,
Ai drept sa canti: Hristos a Inviat!

Hristos a Inviat, preacucernice parinte si rugator al nostru catre Dumnezeu!

– prescurtare si prelucrare dupa un interviu cu parintele Teofil Paraian, difuzat In Vinerea Mare, 10 aprilie 1998 – Radio Romania Actualitati, realizat de Pr. Sabin Voda

©Mirela Sova publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe