Un cuplu casatorit “s-a reunit” dupa recuperarea unei bucati care lipsea dintr-un puzzle din marmura, vechi de 2000 de ani, format din mai multe fragmente scrise.
Sparte si ingropate in timpul eruptiei Muntelui Vezuviu, in anul 79 d.Hr., piesele au apartinut unei inscriptii a unui mormant.
Ele au fost descoperite in anul 1813, de-a lungul Via dei Sepolcri – Pompei, in apropierea unui mormant cunoscut sub numele de "Mormantul cu usi de marmura”.
inca in constructie in momentul eruptiei, mormantul prezenta o usa fabricata dintr-o singura bucata de marmura, dar sculptata astfel incat sa semene cu modelul unor usi pliante din lemn, tipice in casele din Pompei.
Desi neterminat, mormantul a fost deja folosit pentru un numar de inmormantari.
"Cel mai probabil, inscriptia era afisata temporar, ulterior trebuind sa fie incorporata in lucrarea mormantului, dupa ce structura ar fi fost finalizata", afirma Peter Kruschwitz si Virginia Campbell de la Universitatea din Reading, in jurnalul Tyche.
Dar niciodata ea nu a ajuns acolo. Zdrobita in bucati de catre eruptie, inscriptia, sau ce a mai ramas din ea, a fost depozitata in salile imense ale Muzeului National de Arheologie din Napoli.
Mai tarziu, reasamblata prin alaturarea a 6 fragmente, se putea citi: "L(ucius) Caltilius L(uci) l(ibertus) Coll(ina tribu) [P]amphilus […]ae uxori […]mo".
in timp ce patru piese faceau referire la Lucius Caltilius Pamphilus, membru al tribului Collinian", doua fragmente contineau cuvantul latin "uxori", care indica termenul de “sotie”.
Kruschwitz si Campbell au identificat partile lipsa, dupa o fotografie facuta unor fragmente diferite depozitate la Muzeul din Napoli.
"Potrivit raportului original al sapaturilor, inscriptia fragmentara era constituita din 7 bucati de marmura. Piesa lipsa se afla in acelasi muzeu, dar pana in prezent ea nu fusese recunoscuta ca facand parte din aceeasi inscriptie", a declarat Campbell pentru Discovery News.
Nu contine nimic, afara de numele unei femei – Servilia – si prima parte a unei fraze: "Seruiliae […] amico anim [o …]".
Desi mai exista alte cateva bucati mici care lipsesc, inscriptia este acum lizibila si se citeste: "pentru sotia sa, Servilia, intr-un spirit iubitor".
Dupa ce au petrecut aproape 2000 de ani la distanta, Lucius Catilius Pamphilus si Servilia, in cele din urma, s-au reintalnit.
"Ceea ce face povestea atat de frumoasa este modul in care inscriptia a fost fragmentata, cu numele sotiei separat de cel al barbatului si intr-un spirit iubitor”, a declarat Kruschwitz pentru Discovery News.
in mod clar un “outsider” al Pompeiului, Caltilius Pamphilus a fost un sclav care era mandru de statutul sau.
"Puteti vedea acest lucru prin modul in care el isi afiseaza apartenenta tribala in inscriptie", a spus Kruschwitz.
Familia Caltilii a devenit destul de puternica putin mai tarziu in Pompei, sub domnia lui Nero. Aceasta a fost sustinuta de Quintus Coelius Caltilius Iustus, din anii 52/53 d.Hr. (angajat intr-o cariera politica si membru al organului de conducere al orasului), un urmas al acestui cuplu.
Giuseppe Camodeca, profesor de istorie romana si epigrafie latina la Universitatea din Napoli "L’Orientale", este de acord ca piesa cu numele Servilia este cea corecta.
"Sunt total convins de potrivire", a declarat Camodeca, care acum cativa ani reasambla fizic primele sase fragmente din Muzeul Napoli.
