publicat în: Arhivă

Ierusalimul Subteran – noi tuneluri si legaturi

Pe sub aleile aglomerate si locurile sfinte ale Vechiului Ierusalim, sute de oameni parcurg tunelurile, camerele boltite medievale si retelele de canalizare romane, ale unui oras subteran care se intinde, invizibil pentru strazile de deasupra.

La nivelul strazii, Vechiul Oras este o enclava energetica si capricioasa, cu un peisaj fizic predominant islamic si cu o populatie care este in principal araba.

Ierusalimul Subteran este diferit: aici zgomotele se indeparteaza, soarele feroce din Orientul Mijlociu dispare, iar lumina este data de becurile fluorescente. Exista un miros de pamant si de mucegai, iar geografia ne reaminteste un oras evreiesc care a existat acum 2000 de ani.

– un material in traducerea si interpretarea Lacasuri Ortodoxe

Sapaturile arheologice din Vechiul Oras, in litigiu, sunt o chestiune de foarte mare sensibilitate. Pentru Israel, tunelurile sunt aici dovada adancimii radacinilor evreiesti, iar acest lucru a facut din tuneluri, principala atractie turistica din Ierusalim. Numarul vizitatorilor atrasi aici, in special evrei si crestini, a crescut enorm in ultimii ani, la mai mult de un milion de vizitatori in 2010.

Dar multi palestinieni, care resping suveranitatea Israelului in oras, le vad ca pe o amenintare a cererilor lor vizavi de Ierusalim. Iar unii critici spun ca se pune un accent exagerat pe istoria evreilor.

O noua legatura subterana se va deschide in urmatoarele doua luni, iar cand aceasta se va intampla, vor fi mai mult de doi kilometri de cai subterane in oras. Oficialii spun ca cel putin un alt proiect major se afla in lucru. Astfel, in curand, oricine va dori va putea sa-si petreaca o mare parte din timp in Ierusalim, fara sa vada cerul.

Intr-o dimineata, recent, un ins carand cu el un echipament topografic umbland pe unul dintre drumurile de piatra vechi de 2 milenii, s-a oprit la marginea unei gauri si a disparut in subteran.

Intr-un labirint cu mai multe niveluri de camere si coridoare, sub cartierul musulman, lucratorii scot molozul si instaleaza sisteme din otel, pentru a asigura arcadele vechi de 700 de ani, din era Mamluk.

Deasupra solului, un grup de turisti francezi aparut dintr-un pasaj intunecat, intra in cartierul evreiesc si descopera magazinele arabe de pe Via Dolorosa, Drumul traditional al Crucii lui Iisus.

La sud de Orasul Vechi al Ierusalimului, vizitatorii pot intra intr-un tunel cioplit din piatra de catre un rege iudeu acum 2500 de ani, si sa se plimbe prin apa pana la genunchi din cartierul arab Silwan. incepand din aceasta vara, un nou pasaj va fi deschis in apropiere: un canal colector al rebelilor evrei, care se crede ca le-a folosit pentru fuga lor din fata legiunilor romane care au distrus Templul din Ierusalim in anul 70 dupa Hristos.

Canalizarea duce in sus, trecand pe sub zidurile orasului vechi, conducandu-i pe vizitatori spre lumina soarelui, in apropierea incintei dreptunghiulare in care se afla odinioara Templul, acum Moscheea Al-Aqsa si Domul aurit.

De acolo, o scurta plimbare conduce spre un al treilea pasaj, Tunelul Zidului de Vest, care se continua la nord spre locul sfant evreiesc, cu pietre taiate de lucratorii regelui Irod si un sistem antic de apa. Vizitatorii sunt condusi in apropiere de intrarea intr-o cariera veche, numita Pestera lui Zedechia, care coboara sub cartierul musulman.

Urmatorul proiect major, conform cu Autoritatea Israeliana a Antichitatilor, va urma cursul uneia dintre strazile principale subterane ale orasului erei romane, sub locul de rugaciune al Zidului de Vest. Acest traseu, programat pentru finalizare in trei ani, va lega tunelul de Zidul de Vest.

Sapaturile si valul de vizitatori au loc pe fondul de neincredere acuta intre evreii israelieni si palestinienii musulmani.

Temerile musulmanilor au condus la violente in trecut: deschiderea in 1996, a unei noi iesiri spre tunelul Zidului de Vest a starnit zvonuri printre palestinieni, cum ca Israelul ar incerca sa distruga moscheile, si zeci dintre ei au fost ucisi in revoltele care au urmat. in ultimii ani, cu toate acestea, activitatea a avut loc fara prea mari incidente.

Constienti de faptul ca exista potentialul declansarii unui conflict devastator, politica Israelului este de a nu permite sapaturi in zona.

In ciuda asigurarilor israeliene, cu toate acestea, zvonurile persista, cum ca sapaturile submineaza stabilitatea fizica a sit-urile sfinte islamice.

"Cred ca israelienii fac tuneluri sub moschei", a declarat Najeh Bkerat, un oficial al Waqf, un organism religios musulman.

Samir Abu Leil, un alt oficial Waqf, a spus ca a auzit ciocanele intr-o dimineata, sub birourile Waqf, intr-o cladire din era Mameluk, pe ruta tunelului Zidului de Vest, si a depus o plangere la politie.

Unii critici israelieni ai tunelurilor, spun chiar ca se pune un accent exagerat pe naratiunea evreiasca.

"Tunelurile toate spun: am fost aici acum 2000 de ani, iar acum ne-am intors, si avem dovada aici", a declarat Yonathan Mizrachi, un arheolog israelian.

Yuval Baruch, Arheolog al Autoritatii responsabile a Ierusalimului, a declarat, asigurand ca excavarile sale respecta vestigiile din oricare era: "acest oras este de interes pentru cel putin jumatate din oamenii de pe Pamant, si vom continua descoperirea trecutului in cel mai profesionist mod”.

– un material in traducerea si interpretarea Lacasuri Ortodoxe, dupa un articol original Yahoo News/AP publicat in data de 30 mai 2011