AVERTISMENT SAU PRECEPT? Conflictul intre religie si stiinta nu a stat la baza proceselor lui Galileo cu Inchizitia

AVERTISMENT SAU PRECEPT? Conflictul intre religie si stiinta nu a stat la baza proceselor lui Galileo, ci superficialitatea inregistrarilor Inchizitiei Romane si disputele juridice

Cand vine vorba de inregistrari proaste, nimeni nu se asteapta la Inchizitia Romana – dar asta este exact ceea ce un istoric a descoperit in timp ce incerca sa rezolve o controversa veche de secole, pe marginea proceselor lui Galileo.

©Articol, traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin


Al doilea proces al Bisericii Romano-Catolice asupra faimosului astronom italian a ajuns in timp sa simbolizeze un conflict cultural fundamental, intre stiinta si religie. Dar, o examinare mai ampla a 50 de ani de inregistrari sugereaza ca Inchizitia Romana a privit conflictul mai mult ca pe o disputa juridica obisnuita decat ca pe unul filosofic care ar fi urmat sa schimbe lumea”.

De asemenea, studiul a mai aratat ca inregistrarile Inchizitiei, adesea neglijente, lasau sa scape informatii cruciale.

Acest studiu ajuta astfel la reconcilierea unei contradictii aparente in evidentele procesului lui Galileo, a declarat Thomas Mayer, un istoric al Augustana College din Rock Island, Illinois.

"Ideea ca procesul lui Galileo ar fi fost un conflict intre stiinta si religie ar trebui sa apuna", a declarat Mayer, catre LiveScience. "Oricine lucreaza serios pe tema Galileo, nu mai poate accepta aceasta interpretare".

Galileo Galilei a argumentat in favoarea modelului heliocentric dezvoltat de Copernic, care demonstra ca Pamantul se invarte in jurul soarelui, in defavoarea punctului de vedere geocentric, care plasa Pamantul in centrul a toate.

Inchizitia romana incepuse inca din 1542, cu 22 de ani inainte de a se naste Galileo – ca parte a Bisericii Catolice Anti-Reformatoare, lupta impotriva raspandirii protestantismului, dar a fost mai putin dura decat Inchizitia spaniola stabilita anterior.

Primul proces al lui Galileo se incheia cu emiterea, de catre Inchizitie, a unui ordin formal, numit precept (porunca), in 1616, prin care i se cerea acestuia sa se opreasca din predare sau sa sustina prin explicatii si demopnstratii modelul heliocentric. Decizia sa, de a ignora preceptul, insa, a dus in cele din urma la un al doilea proces, 15 ani mai tarziu.

Unii sustineau insa ca Galileo nici macar nu ar fi primit un semenea precept.

Cativa savanti au incercat chiar sa sugereze ca Inchizitia falsificase preceptul in timpul celui de-al doilea proces (acest precept neexistand practic), in 1632, pentru o mai buna incriminare a lui Galileo. Ei au realizat o inregistrare a unei intruniri oficiale a Inchizitiei, pe data de 3 martie 1616, in care se mentiona ca Galileo fusese avertizat, deci nu ca ar fi primit un precept.

Cu toate acestea, dosarul lui Galileo si alte documente arata ca Inchizitia opera ca o organizatie umana, predispusa la erori din neglijenta, dintr-o anumita superficialitate si birocratie, iar nu numaidecat ca o organizatie monolit, omnipotenta, conspirand in vederea distrugerii astronomului. Acestea ofera, probabil, cea mai buna dovada ca ideea sustinatorilor unei conspiratii este gresita, a declarat Mayer.

Mayer a mai gasit, printre altele, mai multe inregistrari ale intalnirilor Inchizitiei, incredibil de neingrijite, de multe ori note care au ajuns sa fie scrise pe muchii sau inghesuite la sfarsit.

Este posibil ca in inregistrarile lor, notarii sa nu se fi deranjat sa inregistreze intrunirea ca pe un precept, descriind-o ca avertisment, a declarat Mayer.

Dupa aceea, insa, cel putin 5 alte documente mentioneaza, de fapt, ca fusese vorba de un precept. Acestea includ o inregistrare a Papei Paul al V-lea despre precept; inregistrare emisa in data preceptului; acte si rezumate ale procesului lui Galileo, din 1632; si documentul care rosteste sentinta lui Galileo.

Documentele reflecta din nou neglijenta in luarea de notite, dat fiind faptul ca acestia nu pot cadea de acord chiar nicii pe formularea exacta a preceptului, a subliniat Mayer.

O alta teorie stiintifica sugera ca preceptul lui Galileo ar fi fost dat ca ordin ilegal, unic, si orientat in mod special pe Galileo, pentru a-l distruge.

Dar, Mayer atrage atentia si asupra acestei teorii. El a gasit exemplele a mai mult de 200 de precepte decretate astfel de Inchizitie, in perioada cuprinsa intre finele anilor 1590 si pana in 1640.

"Ideea ca acest lucru a fost unic, nu este adevarat", a declarat Mayer catre LiveScience. "Era o practica familiara – iar multe dintre ele sunt incomplet notate in registre".

Atunci cand Galileo a aparut in fata Inchizitiei, la cel de-al doilea proces, in 1632, inchizitorii s-au axat in mare masura pe crima de a ignora preceptele anterioare. Ei nu au judecat dupa modul in care modelul heliocentric venea impotriva invataturii biblice.

"Oricine [ar fi ridicat aceasta problema, inaintea celei a preceptului anterior] ar fi facut-o in termeni legali foarte stransi", a declarat Mayer.

Galileo ar fi putut negocia o intelegere – un eveniment comun in evidentele Inchizitiei – relativ usoara pentru el, a declarat Mayer.

in schimb, Galileo "nu cunostea regulile, l-a randul sau fiind ignorant fata de acestea", conform lui Mayer.

Astronomul, nepriceput fiind, a incercat sa pretinda ca a primit doar un avertisment, dupa care s-a contrazis, afirmand ca nu are pretentia ca nu ar fi incalcat “acest precept (porunca)”. Prin urmare, el insusi si-ar fi sapat groapa, chiar citand forma puternica de precept, in timpul argumentarii sale.

"Cand a venit partea a doua a procesului, el a facut cele mai usoare si imaginabile greseli", a declarat Mayer. "Un avocat l-ar fi putut sfatui sa nu faca acest lucru".

Studiul recent al preceptelor vine ca parte a unui proiect mult mai amplu care vizeaza intelegerea Inchizitiei Romane, conform lui Mayer.

El spera ca acest studiu recent, detaliat in numarul din septembrie 2010 al Jurnalului Britanic de Istorie si ?tiinta, sa poata ajuta in relaxarea frictiunilor inutile intre stiinta moderna si religie.

"Problema tine doar de o eroare", a declarat Mayer. "Ceea ce am incercat sa facem este sa ajungem la dimensiunea legala a ceea ce s-a intamplat".

Lupta poate fi insa una dificila. Galileo reprezinta un simbol incredibil de puternic astazi, fiind unul dintre cei mai venerati ganditori ai istoriei, si toata lumea vrea o parte din el.

in ochii europenilor atei, apare ca "un mit mai mare decat George Washington", alaturi de Carol cel Mare, remarca Mayer.

Biserica Romano-Catolica a incercat, de asemenea, sa "reabiliteze" imaginea lui Galileo, recunoscandu-l ca om de credinta.

Chiar si creationistii il apreciaza.

"Saracul Galileo, este in colimator", a concluzionat Mayer.

©articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 38/2010

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți citi paginile rețelei web Lăcașuri Ortodoxe în sistem gratuit privat, accesul fiind destinat EXCLUSIV abonaților prin email.