Manuscrisele de la Marea Moarta in atentia oamenilor de stiinta si a savantilor. ?tiinta concepe noi metode de cercetare a Manuscriselor de la Marea Moarta.
Lacasuri Ortodoxe: din Berlin
Fizicienii sunt pe punctul de a face noi descoperiri importante legate de Manuscrisele de la Marea Moarta, documente religioase vechi de 2 000 ani, gasite in desertul Cisiordaniei (West Bank), declara un institut de stiinta din Berlin.
©Traducere si redactare Lacasuri Ortodoxe: Ing. Clement Viorel
Din anul 1947 pana in 1956 s-a recuperat un numar de aproximativ 900 documente distincte, de la beduini si de la arheologii care au cercetat 11 pesteri de langa Qumran, o asezare ruinata, aflata pe tarmul de nord-vest al Marii Moarte.
Documentele contin mai multe carti ale Bibliei, ceea ce a atras interesul maxim al evreilor, crestinilor si musulmanilor. Toate cele trei religii au legatura cu scrierile Vechiului Testament. in jurul sulurilor de la Qumran au planat si teorii conspirationiste, vreme de 60 ani, nedovedite insa.
Unele dintre sulurile vechi au fost descoperite sau recuperate intacte, dar multe dintre cele 17.000 fragmente au creat probleme la sortare si asamblare.
Pana in prezent, oamenii de stiinta au folosit o metoda de tip „jig-saw-puzzle” (un anumit tip de puzzle, din piese foarte mici, in forma ciudata), incercand sa potriveasca piesele in functie de cuvinte si de stilul scrisului.
Saptamana trecuta, oamenii de stiinta din Berlin au prezentat pe scurt metodele secolului XXI de sortare a fragmentelor care contin scrieri ebraice, grecesti si aramaice, pastrate la Muzeul Israel din Ierusalim.
Noile metode, inclusiv cea cu raze X, pentru pergament si papirus, garanteaza faptul ca manuscrisele nu sunt deteriorate.
Re-analizarea acestora nu ar ajuta doar la rezolvarea unor dispute academice si religioase aprinse, bazate pe diferite moduri de citire a textelor, ci ar ajuta la reconstituirea mai multor documente care pareau pierdute pentru totdeauna, intr-un amalgam de fragmente ramase disparate.
Noile metode au fost dezvoltate de BAM, laborator pentru materiale stiintifice din Berlin (Germania).
„Vom fi in masura sa spunem daca oricare doua fragmente (de manuscrise) au proprietati identice, in privinta materialului lor”, a explicat purtatorul de cuvant al BAM, Ulrike Rockland. „Daca au (proprietati comune), inseamna ca provin din aceeasi bucata de manuscris. Nimeni nu putea spune cu certitudine acest lucru mai inainte (de descoperirea noilor metode).”
Manuscrisele de la Marea Moarta reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice ale sec. XX. Un pastor beduin, Muhammad edh-Dhib, a gasit primele papirusuri in anul 1947, din intamplare. in acel moment, sit-ul descoperirii apartinea Iordaniei.
O carte publicata in 2009 despre descoperire si istoricul ei relateaza ca, pentru a impiedica jefuirea grotelor inaintea unor cercetari stiintifice la fata locului, care asteptau o finantare pentru a debuta, Gerald Lankester Harding, care avea in grija antichitatile din Iordania, a platit un beduin sa stranga fragmentele de manuscrise care se puteau gasi mai usor, incepand cu anul 1950.
Pentru a se asigura ca nimeni nu fura dintre fragmentele pretioase, beduinul a fost platit pentru fiecare centimetru patrat de manuscris, primind bonusuri in cazul gasirii unor parti mai mari.
Cu toate aceste masuri de protectie, manuscrisele deja erau fragmentate in mii de bucati, desi mediul intunecat si uscat le-ar fi putut permite sa se conserve mai bine, pe toata perioada in care au stat ascunse.
Pana in momentul in care au fost aduse la Ierusalim, a existat de multe ori o nesiguranta cu privire la grota din care proveneau fragmentele gasite. Chiar si astazi nu sunt dovezi clare ca acele grote au apartinut cu adevarat populatiei care a trait in Qumran, cu 2 000 ani in urma.
Luna trecuta (octombrie 2010), Israel Museum si Google au anuntat planurile lor de digitalizare a principalelor manuscrise si de publicare a imaginilor online gratuite (for free), in termen de cinci ani, cu baza de date aferenta si cu traducerile. (v. Arhiva Lacasuri Ortodoxe)
Manuscrisele de la Qumran au fost in centrul atentiei publice ani de zile, iar pe marginea lor au aparut si multe carti de senzational, care sustineau ca ar putea „demasca” crestinismul.
in anii 1980 au existat controverse la nivel mondial legate de acuzatiile ca Israelul ar avea mici fragmente „secrete”, neaduse la cunostinta maselor. Oamenii de stiinta au calcat interdictiile si au publicat imagini ale fragmentelor in 1991.
Rockland a precizat ca laboratorul din Berlin a lucrat pe o varietate de fragmente din piele de capra, pentru a dezvolta proceduri de catalogare a lor.
Acestea includ examinarea luminoasa, scanarea cu microscoape speciale si cu ajutorul unor tehnologii avansate, cunoscute sub numele de raze X, spectroscopie de fluorescenta si spectroscopie Raman.
Expertii au conceput moduri standard de urmarire a modului in care fiecare bucata de papirus a fost realizata, si varsta fiecareia.
„Pielea de capra este un material organic. Daca doua fragmente au aceeasi semnatura in infrarosu, raze X si Raman, ele apartin aceleiasi bucati”, a adaugat Rockland.
Procedurile pot identifica si loturi diferite de cerneala folosita. Oamenii de stiinta au fabricat propria cerneala pe baza unor retete vechi, in scopul testarii felului in care reactioneaza cu pergamentul. Dezavantajul unic al acestor teste noi este costul ridicat.
Fundatia Prussian Cultural Heritage din Berlin a platit pentru proiectul initial, care este unul comun de cercetare, germano-israelian.
Rezultatele vor fi prezentate intr-un „workshop” din Berlin, in cursul acestei luni, noiembrie 2010, iar oamenii de stiinta si savantii umanisti se vor reuni pentru a afla cum pot colabora, pentru a avansa in cercetare.
Un articol tradus si inspirat dupa un comunicat Jean-Baptiste Piggin, Ulrike von Leszczynski – noiembrie 2010
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 45/2010
