Cat de minunat a zidit Dumnezeu Atotputernicul tot ce este in Univers! Cu glas aprins de uimire, profetul David exclama: "Mari si minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu intelepciune le-ai facut!" (Psalmul 103, 25).
Cand a facut pe om si a zidit si femeia,
cea mai strasnica zidire din toata urzeala Universului,
credem ca Dumnezeu Creatorul ne-a asezat in coroana creatiei pe cel mai mare dar…
…VIATA,
ca asa se numeste mama tuturor femeilor,
Eva!
inca din Vechiul Testament, s-a profetit despre Maica Domnului – si Maica noastra a tuturora! in planul mantuirii, Maica Domnului, Cea mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, a stiut, din iubirea lui Dumnezeu, toate cele ce se vor intampla Fiului Sau, pentru rascumpararea lumii din genunea pacatelor.
Daca ucenicii Domnului Iisus erau in grija divina, in jurul Maicii Domnului erau, intru sacra ocrotire, mai multe femei slujitoare. Sfintele Evanghelii ne vorbesc despre Maria Magdalena din Magdala Galileii neamurilor; Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) si Iosi (Marcu 15, 47), adica vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25); Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10); Ioana, femeia lui Huza, ispravnicul lui Irod; Suzana (Luca 8, 3); Marta si Maria, precum si alte femei devotate lucrarii divinului invatator si Mantuitor, Hristos Domnul! Desigur, aceste femei, care se vor numi si mironosite, adica purtatoare de mir, vor avea in istoria duhovniceasca a omenirii un rol unic.
Atunci cand Iisus Domnul avea sa fie rastignit pe Cruce
si toti il vor parasi,
ele au fost cele care au ramas cele din urma sa privegheze pe Rastignitul omenirii!
Nimeni si nimic nu le puteau alunga din preajma Izvorului Vietii!
Ele aveau sa ramana langa Iisus si Maica Domnului!
Acum, se adeverea inca o data ca,
femeia – darul lui Dumnezeu – facut cu prisosinta omenirii –
se dovedea diamant in cununa creatiei!
Ele, cele din urma,
"priveau unde L-au pus pe Iisus!" (Marcu 15, 47).
in inima lor crestea si mai mult iubirea pentru Cel Rastignit si pus in mormant, intru nadejdea invierii!
in zorii zilei,
dupa o noapte de veghere,
au luat vasele cu mir de nard si au pornit spre "locul unde a fost pus",
ca sa-L unga pe Iisus cu miresme,
dupa obiceiul din veacuri apuse.
Cu mari emotii in inima se apropiau de mormant!
Spre mirarea lor, le intampina ingerul
ca sa le spuna ca Iisus a inviat din mormant!
Bucuria lor a umplut vazduhul,
odata cu ciripitul pasarilor, care si ele vazusera cum Iisus se ridica din mormant,
ca un Atotbiruitor!
La auzul chemarii pe nume, Marie,
ca asa ne striga Iisus, pe nume,
pe toti cei care am fost inziditi in aceasta frumusete,
dar trecatoare lume,
s-a prosternat la picioarele Sale dumnezeiesti, vazand prin lacrimile de roua,
dimineata vietii omenirii!
Iisus era viu!
Credinta femeilor mironosite biruise veacurile de intuneric, si bajbaiala fariseica si cea carturareasca.
Acum ele puteau marturisi cu o forta fara seaman cele ce vazusera cu ochii lor sprinteni si priveghetori.
Ele vor fi facut cel mai strasnic "maraton" de la mormantul unde a fost pus Iisus, la foisorul unde erau ascunsi ucenicii de frica iudeilor.
Desigur, Maica Domnului era acolo.
Nu fusese la mormant,
pentru ca stia ca Fiul ei va invia
si ca nu are nevoie de ajutor omenesc.
Strigatele de bucurie ale mironositelor femei,
ca Iisus a inviat,
aveau sa uimeasca pe ucenicii Domnului, nevenindu-le sa creada.
Iisus, Biruitorul mortii, se va arata tuturor celor care nu credeau sau se indoiau in credinta invierii Sale din mormant! in veac de veacuri, disputele asupra invierii lui Iisus nu se vor curma niciodata.
Poate ca asa e voia, chiar a lui Iisus,
pentru a tine El insusi,
prezenta in lume,
minunea invierii si a Rascumpararii!
Altcum, poate omenirea ar adormi intr-o deznadejde de moarte,
care destrama firea si nadejdea catre mantuire.
Femeile mironosite s-au trezit dis de – dimineata
in roua proaspata a credintei,
asa cum se trezesc de la inceputul omenirii,
toate femeile din lume,
dand sens vietii!
Oare, noi barbatii suntem oleaca invidiosi pe sfintele femei mironosite, care ne fac casa si viata sa ne zambeasca intru inviere neadormita?
Ce sa mai spunem despre ravna lor sfanta pentru Hristos, evlavia lor si barbatia demna de invidiat de orice barbat, care se da drept viteazul din poveste?
Sa luam aminte cine ne tine in spinare prin valurile vietii!
Calinic Arhiepiscop al Argesului si Muscelului
Un cuvant de exceptie, miscator, smuls din noianul limbii si incredintat hartiei… (redactia)
©redactor Carmen-Ana Ion – publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 13/2010
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
