Inaltpreasfintitul Teodosie – Cuvant Pastoral adresat credinciosilor, de Sarbatoarea Nasterii Domnului 2009

† TEODOSIE

Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Tomisului

Iubitului nostru cler, cinului monahal si dreptmaritorilor crestini, din cuprinsul de Dumnezeu pazitei Arhiepiscopii a Tomisului.

Har voua si pace de la Dumnezeu Mantuitorul nostru, Cel nascut in ieslea Betleemului, iar de la noi Arhiereasca Binecuvantare.

„Hristos Se naste, slaviti-L!

Hristos din ceruri, intampinati-L!”

Iubiti fii duhovnicesti,

Astazi se reinnoieste minunea unirii cerului cu pamantul. Sa cugetam la taina aceasta mare si sa cautam talmacirea ei. Daca am vedea soarele pogorandu-se din cer si alergand pe pamant si intinzand catre toti razele sale, ne-ar inspaimanta, dar acum sa vedem si sa intelegem ca lucru mai mare este a vedea pe Soarele Dreptatii coborand pe pamant imbracat in trupul nostru si imprastiind razele Sale, ca sa lumineze sufletele si trupurile noastre.

intr-o pestera saraca a rasarit Acest Soare din Maria Fecioara, Care a venit sa fie lumina neamurilor si a raspandit lumina pe pamant. A stralucit in noapte tot tinutul Betleemului, i-a surprins pe pastori dormind si i-a trezit, iar ei, coplesiti de aceste raze stralucitoare au venit la pestera unde au aflat minunea, ca Cel fara de inceput, inconjurat de slava si de ingeri, este acum in bratele Mariei Preacurate.

Iubiti frati si surori intru Domnul,

Pruncul nascut din Fecioara a stralucit pretutindeni ca o primavara insorita si a indreptat lumea catre innoire, raza slavei Lui cuprinzand nu numai pe oameni, ci toate fapturile s-au bucurat si s-au luminat. El ne-a izbavit din iarna inselaciunii si din frigul ratacirii si ne-a adus arvuna bucuriei.

Cel ce a venit, S-a nascut mai presus de fire, ca sa biruiasca firea cea stricata de pacat, caci firea pacatoasa se biruieste acolo unde lucreaza vointa Stapanului.

Cea care simte fiorul bucuriei si dragostea nemasurata a lui Dumnezeu este Maica Domnului, coplesita de prezenta ingerilor, a pastorilor si a magilor.

Sfantul Ioan Damaschin talmaceste in cuvinte pline de intelepciune intalnirea magilor cu Maica Preacurata, zicand: „O, Maica a maicilor, te-au fericit pe tine cei de la Rasarit si lauda ta este mare, ca te-ai aratat mai imparateasa decat toate imparatesele, iar pe Prunc luandu-L in brate si sarutandu-L, si inchinandu-se Lui au zis: Tie, pe ale Tale, cu osardie le daruim, prea puternice Iisuse, lucrurile lumii nu s-ar fi ocarmuit bine, daca nu ai fi venit in acest chip, nu s-ar fi amestecat cele de sus cu cele de jos, daca nu Te-ai fi pogorat Tu. Iar Pruncul Se veselea si salta de mangaierile magilor”.

Talmaceste de asemenea si Sfantul Ioan Gura de Aur taina Craciunului zicand: „Fiul lui Dumnezeu S-a nascut dupa trup ca tu sa te nasti dupa Duh; El a avut o indoita nastere: una asemenea noua, dar cea din veci mai presus de noi. El a venit din cer pe pamant si a imbracat cu trupul nostru dumnezeirea Sa, ca sa fie mijlocitor intre noi si Tatal Cel Ceresc. Dupa cum un om care sta in mijloc, intre doi oameni, si ii uneste pe acestia prinzandu-si mainile de ale lor, tot astfel si Fiul lui Dumnezeu a unit firea cea veche cu cea noua, firea cea dumnezeiasca cu cea oameneasca, pe cele ale Lui cu cele ale noastre”.

Fiul lui Dumnezeu, facandu-Se om din Fecioara, devine un nou Adam sau un nou inceput curat, al umanitatii. Hristos, Care Se naste astazi din Fecioara, uneste firea omeneasca cu cea dumnezeiasca fara sa le amestece pe cele doua, fara sa le imparta sau sa le desparta. El este asemenea unei paini coborate din cer, pentru ca Se daruieste pe Sine noua, cu invatatura, cu puterea, cu dragostea si cu toata firea pe care o primeste de la oameni. Sfantul Leon cel Mare spune ca: „Mantuitorul nostru, nascandu-Se astazi, toti trebuie sa ne bucuram. Nimeni nu este alungat de la impartasirea acestei veselii, deoarece pricina bucuriei noastre este comuna tuturor oamenilor”.

Iubiti fii duhovnicesti,

Cei ce v-ati impartasit astazi L-ati primit aievea pe Hristos. Nimic nu este mai de pret pentru noi decat credinta, bucuria cunostintei adevarului, dragostea si comuniunea cu Dumnezeu prin primirea Fiului Sau. Bucurati-va de acest mare dar dumnezeiesc, ca Hristos intra in madularele noastre, umplandu-ne nu numai de razele luminii celei netrecatoare, ci devenind in noi izvor de sfintenie si intarindu-ne sa avem comuniune cu Tatal si cu Duhul Sfant.

Bunatatea lui Dumnezeu a coborat pe Fiul din cer si vedem aceasta prin aceea ca El, Cel ce a dat chip omului, vine si se cuprinde de insusi chipul pe care il oferise omului, potrivit Sfatului dumnezeiesc si, pentru ca trupul si sufletul erau cuprinse de boala, se imbraca in trupul nostru si ia suflet intelegator, curatindu-ne si vindecandu-ne pe toti cei ce suntem chemati la asemanarea cu El. Cel intru totul bogat si Sfant Se face sarac prin luarea trupului nostru slabit si plin de ranile pacatelor, El ii vindeca pe cei bolnavi si-i imbogateste cu sfintenia Lui. Pentru putin timp, Fiul lui Dumnezeu se goleste de slava Sa, pentru ca noi sa ne impartasim de plinatatea Lui. Dumnezeu il pedepseste pe Adam, dar, in pedeapsa, isi descopera si dragostea Sa, astfel incat, pedeapsa, pentru Adam si urmasii sai, devine iubire.

Nasterea Domnului este minunea cea mare si noutatea de sub soare, fiind a doua nastere, cea dupa Trup, intrucat, ca Dumnezeu, Fiul este din veci nascut din Tatal.

Acea nastere cereasca, in afara timpului si neinteleasa de mintea omeneasca, era din Tatal fara de mama. Nasterea de astazi, cea pamanteasca, este o nastere din mama fara de tata si, prin urmare, mai presus de cuprinderea mintii noastre. insa Nasterea lui Hristos este o icoana dumnezeiasca si se petrece dupa legi dumnezeiesti. „Duhul Sfant umbreste pe Fecioara, Cel netrupesc Se face trup, Cel nevazut Se face vazut, Cel neatins Se lasa atins, Cel din afara timpului capata inceput, Fiul lui Dumnezeu Se face Fiul Omului, caci Iisus Hristos ieri, astazi si in veci, este acelasi” (Evrei 13, 8).

Fiul lui Dumnezeu vine pe pamant, in trup! Sa ne veselim si sa saltam, sa ne minunam si sa ne inspaimantam de marimea dragostei care covarseste toata mintea!

Nimeni sa nu fie trist la aceasta sarbatoare, niciunul sa nu se simta singur sau instrainat, caci rudenie cu noi Se face insusi Dumnezeu. Hristos ramane cu noi, numai daca si noi vrem sa ramanem cu El. Vrea sa ramana cu noi pururea, insa noi, indoielnici fiind, ne despartim de El adeseori, in ispite si nevoi, desi El nu vrea a Se desparti de noi.

Iubiti frati crestini,

Craciunul este o sarbatoare a sufletelor noastre, a neamului omenesc, dar si o sarbatoare a tuturor fapturilor celor vazute, care au fost daruite omului, sa le stapaneasca si sa le chiverniseasca. Le-ar fi putut chivernisi si stapani omul, dar nu singur, ci impreuna cu Dumnezeu, prin harul pe care El il revarsa neincetat asupra omului.

Hristos S-a culcat in ieslea dobitoacelor pentru a-i intoarce pe oameni din necuviinta la buna cuviinta, din amortire duhovniceasca spre trezire dumnezeiasca.

Venind astazi la Sfanta Biserica, L-ati aflat pe Iisus Pruncul, precum magii la Betleem. Ati primit aici minunea si ati adus ofranda sufletelor voastre. Primindu-va cu bucurie si dragoste dumnezeiasca va impartaseste tuturor darurile Sale: pacea, bucuria si sfintenia, caci astazi Hristos S-a nascut duhovniceste in toti cei care si-au deschis inima ca sa intampine acest praznic minunat.

„Hristos a luat astazi asupra-?i chipul nostru si l-a innoit pe dansul prin luarea trupului Sau, din trupul Fecioarei si, imbracandu-Se in toata firea noastra afara de pacat, ne-a facut pe noi fii ai Tatalui Sau, prin infiere, devenind noi mostenitori ai imparatiei Sale”, ne spune Sfantul Ioan Damaschin.

Iar Sfantul Vasile cel Mare glasuieste astfel: „Se cuvine ca noi sa ni-L dorim pe Pruncul mai mult, iar odata primit de noi, sa ne aduca curatirea, si curatiti fiind, sa dea mintii noastre chip dumnezeiesc”.

Iubiti fii duhovnicesti,

Pe pamantul nostru dobrogean, Sfantul Apostol Andrei a adus stramosilor nostri daco-geti lumina cunostintei si, gasindu-si salas intr-o pestera, face din aceasta Betleemul romanesc. Aici alergau oamenii sa primeasca lumina lui Hristos, dar si Apostolul mergea din cetate in cetate sa daruiasca razele Betleemului innoind bucuria acestui eveniment salvator. Noi suntem urmasii stra-romanilor care s-au incalzit si s-au luminat aici de la razele Soarelui Dreptatii, Hristos-Domnul chiar de la inceputul Bisericii crestine. Sa ne bucuram azi cu totii, sa primim rasplata postului, a rugaciunilor si a milosteniilor in sufletele si trupurile noastre. Sa curatim inima noastra cu focul credintei si sa il intampinam pe Cel ce a venit sa ne imbratiseze, sa ne lumineze, si sa ramana intru noi, ca sa cantam impreuna cu pastorii ce si-au unit odinioara glasurile lor cu ale ingerilor, laudand pe Domnul vietii prin cuvintele: „slava intru cei de sus, lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire” .

Va doresc tuturor ca Pruncul Iisus, Cel ce S-a pogorat din cer si S-a nascut in pestera, sa va aduca in suflete lumina, pace in inimi, bucurii in casele voastre si sa ramaneti cu totii in purtarea de grija cea dumnezeiasca spre a trai comuniunea iubirii in adevar si in sfintenie. Amin.

Va binecuvantez pe toti si va incredintez de dragostea mea parinteasca.

Al vostru arhipastor si de tot binele rugator catre Hristos Cel nascut in ieslea Betleemului,

† Teodosie,

Arhiepiscopul Tomisului

Dand click aici: .

IPS Teodosie la emisiunea “Cuvant dobrogean”, adresand un Cuvant Pastoral credinciosilor de Sarbatoarea Nasterii Domnului 2009, vorbind despre bucurie, iubire, pace, Prunc, Sfanta Fecioara, Biserica dar si despre problemele actuale ale societatii romanesti: criza morala, criza spirituala, criza economica, FMI.

Realizatorul emisiunii: Pr. Eugen Tanasescu.