Cand libertatea oamenilor devine neinteleapta, incepe sa lucreze intelepciunea lui Dumnezeu

Cand libertatea oamenilor devine neinteleapta, incepe sa lucreze intelepciunea lui Dumnezeu

"Treptele revenirii duhovnicesti" – pe care le-a trecut si tanarul de astazi – "sunt treptele inevitabile ale pocaintei si spovedaniei", a precizat Patriarhul Romaniei in predica rostita in aceasta duminica, 31 ianuarie 2010, facand referire la parabola Fiului risipitor, citita in Bisericile ortodoxe. Dar, in acelasi timp, "Evanghelia acestei duminici ne mai arata" si "cat de mare este darul iertarii".

Astfel ajung Sfintii Parinti sa randuiasca pentru noi, in aceasta a doua duminica a Triodului, o pericopa care sa ne lamureasca asupra a ceea "ce este esential sa urmam in toata perioada Postului Sfintelor Pasti".

Predica Preafericitului Parinte Daniel a fost rostita in cadrul Sfintei Liturghii oficiate in Paraclisul „Sfantul Grigorie Luminatorul” (evanghelizatorul armenilor), al Resedintei Patriarhale, si a atras atentia asupra modului in care "Dumnezeu respecta libertatea omului, chiar si atunci cand ea este folosita in mod nechibzuit".

„Cand Tatal iarta, El nu reproseaza nimic, si nici nu cere inventarul averii risipite, ci doar se bucura de mantuirea pacatosului”.

Prin urmare, in continuarea cuvantului sau, Patriarhul Romaniei identifica in aceasta parabola, in care multi parinti spun ca ar trebui sa ne regasim cu totii, doua tipuri de atitudini: fidelitatea – prin ascultare fata de Tata – si, de cealalta parte, libertatea dezordonata – ca "manifestare a inclinatiei pacatoase".

Astfel, intaistatorul Bisericii Ortodoxe Romane aplica ideea, dincolo de cazul celor doua persoane – cei doi fii din Evanghelia dupa Sfantul Apostol Luca – in cazul unei singure persoane care experimenteaza practic, in sine, "cele doua stari sufletesti: libertatea sfanta si libertatea pacatoasa". O imagine desavarsita, aprecia Patriarhul, a "respectului aratat de Dumnezeu libertatii umane".

„Ma voi scula si ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Fa-ma ca pe unul din argatii tai“.

Aceasta este fraza "venirii in sine", "ocazia decisiva a salvarii celui pierdut", preciza Preafericitul Parinte, concluzionand intr-un mod memorabil: "Cand libertatea oamenilor devine neinteleapta, incepe sa lucreze intelepciunea lui Dumnezeu".

un articol KSLCatalin / Lacasuri Ortodoxe