Presa bisericeasca si chestiunea succesului la public
Hristos a inviat!
Moto: ”tuturor toate m-am facut, ca, in orice chip, sa mantuiesc pe unii.” ( 1 Cor. 2, 9)
Stimat auditoriu,
Cuvintele de mai sus reprezinta, probabil, motivatia cea mai buna pentru a spune ca presa bisericeasca are un rol esential in societatea de astazi, a informatiei, a vitezei si a provocarilor nelipsite.
Mai mult, as indrazni sa afirm ca, daca multe lucruri de sub soare au o deviza a lor, un stindard sub care isi motiveaza si desfasoara existenta, atunci, cu siguranta, cuvintele de mai sus ale Sf. Ap. Pavel sunt stindardul presei bisericesti.
Prin urmare, daca tinem cont de realitatile prezentului, putem sa ne intrebam : cat de importanta este chestiunea succesului la public a presei bisericesti? Fara a incerca aici o analiza plictisitoare sau exhaustiva a relatiei presa-audienta, permiteti-mi sa va retin atentia cu cateva elemente care sa ne ajute la gasirea unui raspuns.
Succesul la public este, o chestiune pe cat de importanta, pe atat de delicata, deoarece depinde foarte mult de problematica audientei. inteles si aplicat gresit, succesul la public poate genera fenomene de propagare in masa a lucrurilor negative, pe de o parte, sau la construirea unor produse jurnalistice falimentare, pe de alta parte, care nu fac decat sa risipeasca resursele Bisericii.
La randul ei, audienta are 2 factori de care trebuie tinut cont in elaborarea unui mijloc de presa: cantitatea si calitatea. Individual, nici unul din cei doi factori nu poate genera un multumitor succes la public. Aceasta deoarece daca incercam sa avem succes prin cantitatea audientei, ajungem la o scadere a calitatii produsului furnizat, intrucat masele nu prefera calitatea. Pe de alta parte, daca incercam sa avem succes prin calitatea audientei, vom avea o scadere a interesului maselor, ceea ce, din punctul de vedere al Bisericii nu este util, deoarece Hristos se adreseaza tuturor, ca exemplu folosind pilda oii ratacite, la care Biserica este datoare sa ia aminte. ?i atunci, cum rezolvam dilema?
Raspunsul ne este dat chiar de catre cuvintele Sf. Ap. Pavel, rostite la inceput. Aplicate la nivelul presei bisericesti, ele pot rezolva cu succes dilema cantitate/calitate. ?i iata cum.
Cu totii stim ca exista 3 mari categorii de public, din punctul de vedere al nivelului intelectual: slab pregatit, mediu pregatit si bine pregatit. Daca zona de mijloc nu pune mari probleme, dificultatile apar la cei slabi si inalt pregatiti. Provocarea este aceea de a te adresa acestora, simultan, in cadrul aceluiasi produs jurnalistic.
Rezolvarea problemei o constituie cunoasterea a doua elemente: unu, ce anume defineste succesul la public, si doi, modul de elaborare a produsului jurnalistic astfel incat rezultatul final sa fie un raport optim de audienta calitate/cantitate.
De aceea, va propun sa patrundem ceva mai adanc, dar nu plictisitor, la chestiune.
Succesul la public presupune o perceptie favorabila a acestuia asupra produsului jurnalistic. Aceasta inseamna satisfacerea nevoilor de informare, castigarea unui grad de incredere in mesajul publicatiei si nu in ultimul rand, nevoia de delectare, inteleasa adeseori ca divertisment. Aceste trei lucruri nu ar trebui sa lipseasca nici din planul de politici editoriale a presei bisericesti.
Elaborarea produsului jurnalistic este strans legata de cunoasterea tehnicilor de redactare a continuturilor editoriale. Daca fiecare meserie presupune dobandirea unor deprinderi si practici, cu atat mai mult, in presa bisericeasca (care se doreste a fi pescar de oameni, dupa cuvantul Domnului) trebuie gasite, formate si folosite persoanele care pot aplica cu succes tehnicile respective. Daca uneori se afirma ca cineva nu poate deveni cleric pentru ca nu are vocatie, la fel de bine putem vorbi si in cazul presei bisericesti, ca nu orice cleric sau credincios are vocatie de jurnalist.
Concret, presa bisericeasca trebuie sa respecte cateva reguli de baza, conform specialistilor din domeniu:
1. Fixarea prioritatilor si politicilor editoriale functie de nevoile audientei dar si de interesul propriu al publicatiei.
2. Stabilirea unui continut editorial care sa fie de real interes pentru public. Aici trebuie avut in vedere cunoasterea clara a nevoilor de informare si formare a publicului, precum si cunoasterea categoriilor de audienta pentru acoperirea maximala a acestora. Trebuie luate in calcul si doua raporturi ce trebuie optimizate: raportul intre caracterul local/national al informatiilor furnizate si raportul continuturilor pentru publicul de specialitate/publicul ne-specialist.
3. Folosirea canalelor si a mijloacelor mediatice deja disponibile, functie de resurse si context, pentru promovarea propriilor mijloace de presa bisericeasca.
4. Concizia continutului editorial este capul de pod in orice demers de presa. Se face prin eliminarea cuvintelor, propozitiilor, frazelor si detaliilor de prisos, precum si a redundantelor. Aici avem in vedere si sublinierea, precum si accentuarea corecta, a elementelor necesare discursului publicistic.
5. Lizibilitatea continutului editorial este esentiala. Ea trebuie construita prin fraze si propozitii scurte, cuvinte simple si accesibile, pentru a face continutul atractiv. Aici sunt de evitat banalitatile, figurile de stil, cliseele si platitudinile, personificarile abuzive sau folosirea unor termeni de specialitate complicati, obscuri sau neexplicati suficient. Este evident ca nimeni nu va urmari ceva ce este greu de inteles.
6. Semantica trebuie sa ajute lizibilitatea continutului editorial dar sa duca si la castigarea increderii publicului. Se evita folosirea cuvintelor nefamiliare publicului, a reclamei desantate, a exprimarii cu subinteles sau a conotatiilor. De asemenea, se recomanda evitarea cuvintelor evaluative sau a continuturilor manipulatorii, care nu permit publicului sa-si formeze propria parere. De altfel, propaganda si manipularea nu isi au locul in institutia fata de care romanii manifesta cea mai mare incredere.
7. Un element important il constituie si forma in care se furnizeaza continutul editorial. Functie de specificul fiecarui canal mediatic, se pot folosi elemente mediatice ajutatoare, astfel incat mesajul transmis sa fie imbracat intr-o forma captivanta.
Aceste reguli de baza pot aduce presei bisericesti succesul la public.
Este o bucurie faptul ca Biserica Ortodoxa Romana si-a construit, prin stradania ierarhilor, preotilor si a credinciosilor, numeroase publicatii bisericesti, de care este o reala nevoie, dupa cei 50 de ani de comunism care au dorit stergerea identitatii crestine a romanilor.
Pe de alta parte, increderea romanilor in Biserica, precum si asteptarile acestora de la noi, sunt o adevarata provocare si responsabilizare pentru cei care ostenesc in ogorul presei bisericesti, intr-o societate bantuita de secularizare si de alte ispite.
Fara a insista mai mult asupra aspectelor misionare, pedagogice, financiare si de resurse umane din vremea noastra, pe care presa bisericeasca va trebui sa le analizeze, inchei prezentarea de fata dorind tuturor celor prezenti ca, urmand pe calea mantuirii adusa de catre invatatorul si Mantuitorului Hristos si cu ajutorul Sfintei Treimi, sa fie cat mai utili publicului prin mijloacele de presa bisericeasca in care activeaza si sa aiba succes in raspandirea primei stiri crestine din lume: Hristos a inviat!
(Foto: Centrul de Presa al Patriarhiei Romane)
©redactare Teo-CHristian – publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 15/2010