Cea mai mare constructie de lemn din Europa, Orfelinatul Prinkipo al Patriarhiei Ecumenice, recastigat, va deveni centru pentru dialog inter-religios si studiu de mediu
Pe insula pitoreasca Buyukada, din Marea Marmara, dupa o plimbare cu feribotul o ora din Istanbul, turistii pot urca abrupt printr-o linie de pini spre portile incuiate ale aceluia ce este astazi un fost orfelinat grecesc vechi aflat in descompunere.
inchis in spatele zidurilor ce se prabusesc, cu porti din fier forjat, ruginite, proprietatea parasita a fostului Orfelinat Prinkipo este de sase etaje inaltime si 100 metri lungime. Evaluata la 80 de milioane de euro, structura este renumita pentru a fi cea mai mare constructie de lemn din Europa.
©Traducere si redactare: KSLCatalin pentru Lacasuri Ortodoxe® (cell 
extract)
Totodata, aceasta a fost punctul central al unei batalii juridice prin care fragila comunitate greceasca a incercat sa-si ceara drepturile in fata Turciei, pe fondul jocurilor dintre guvernarea Partidului Justitiei Turce si al Dezvoltarii (AKP) si secularisti, privind controlul identitatii culturale a tarii. Construita in 1898, si destinata initial unui hotel, cladirea fostului orfelinat a fost achizitionata in anul 1902 de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. Dupa functionarea ca orfelinat, Biserica a incetat sa mai foloseasca cladirea incepand cu anul 1964, intrucat populatia greceasca din Turcia a cunoscut un declin abrupt. in 1997, proprietatea a fost confiscata de statul turc.
Cu 5 ani in urma, Biserica a inceput lupta de recuperare a constructiei, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). in iulie 2008, Curtea a pronuntat o sentinta de condamnare in unanimitate a sechestrului. La 15 iunie 2010, o alta hotarare judecatoreasca a ordonat Turciei sa inapoieze cladirea Patriarhiei Ecumenice, in termen de trei luni, si sa plateasca 26 de mii de euro, cu titlu de despagubiri.
"Suntem extrem de fericiti in ce priveste aceasta decizie", a spus Pr. Dositheos Anagnostopoulos, un purtator de cuvant al Patriarhiei. El a mai adaugat ca Biserica vrea sa transforme cladirea fostului orfelinat intr-un centru pentru dialogul inter-religios si studiu de mediu.
Egemen Bagis, negociatorul-sef al Turciei in discutiile de aderare la Uniunea Europeana, a declarat Agentiei de stiri Anatolia ca guvernul a fost de acord sa lucreze alaturi de Biserica in actiunea de restaurare a cladirii.
Parintele Dositheos a mai spus ca, chiar inainte de hotararea CEDO, Patriarhia Ecumenica a deschis un dialog cu oficialii islamisti ai AKP. "Suntem acum capabili sa discutam cu acest guvern – un lucru imposibil in trecut", a spus parintele Dositheos, catre Eurasianet, la sediul Patriarhiei din Istanbul Districtul Fanar.
Deschiderea unui canal de comunicare, cu toate acestea, nu asigura ca problemele cu care se confrunta Biserica pot fi usor rezolvate, sustin unii observatori.
Orhan Kemal Cengiz, un lider avocat turc si activist pentru drepturile omului, a declarat ca guvernul nu a facut prea multe pentru a reduce efectele a decenii de legi represive. "Turcia a avut o politica destul de consistenta fata de non-musulmani, si anume sa se debaraseze de ei", a declarat Cengiz. "Acest guvern ar putea fi guvernul cel mai prietenos cu non-musulmanii, dar acesta nu a initiat nicio politica de rasturnarea a celei vechi".
in 1971, o lege care interzicea invatamantul religios privat, a dus la inchiderea principalului Seminar al Bisericii, din Halki, ceea ce face practic imposibila antrenarea unui nou cler.
Obstacolele juridice pun in pericol in continuare existenta Patriarhiei, intr-un interviu luat in decembrie anul trecut, liderul bisericii, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, ajungand sa declare pentru ziarul Milliyet: "Am ramas fara oxigen. Patriarhia este pe moarte”.
Biserica lui Bartolomeu a existat in Istanbul, fostul Constantinopol, pentru mai mult de 1.700 de ani.
Cu toate acestea, Biserica nu este recunoscuta ca o entitate juridica in temeiul dreptului turc si, prin urmare, nu poate sa se bucure de proprietati. Unitatile sale functioneaza prin intermediul unor organisme distincte, care sunt ele insele reglementate strict de catre Directia Generala a Fundatiilor. Oficialii Bisericii sustin ca 75% din proprietatile bisericii au fost confiscate de catre Directie, de-a lungul anilor.
Abrogarea sau modificarea legislatiei privind minoritatile religioase ar insemna ca AKP sa se conduca impotriva elementelor nationaliste puternice din interiorul statului turc. Hugh Pope, un expert afiliat Grupului International de Criza, si un observator pe termen lung al tarii, a declarat catre Eurasianet: "Cred ca ei (AKP) vor in mod serios si puternic sa fie rezolvate problemele Bisericii, dar limitarile acestora sunt cu mult mai extreme".
Un articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 26/2010
