publicat în: Arhivă

Interviu: Raspunsuri tehnice la intrebari legate de pasapoartele biometrice

Introducere:

„As vrea sa stiu ce informatii vor fi stocate pe aceste CIPuri, cand si unde se vor citi si de catre cine.

In principiu, eu nu sunt de acord cu folosirea lor. Nu vreau sa stie cineva totul despre mine, chiar daca nu am de gand sa fac nimic rau. Pur si simplu, consider ca este o limitare a libertatii mele. Sunt lucruri pe care vreau sa le pastrez doar pentru mine si nu sunt de acord cu aceste CIPuri, oricare ar fi scuza pentru care sunt folosite. Nu cred nicio clipa ca vor limita violenta sau infractiunile." (Anamaria, membra a grupului Lacasuri Ortodoxe).

Cristian Presura: Noile pasapoarte biometrice, introduse de la 1 ianuarie 2009, presupun integrarea, In fila informatizata a documentului, a unui CIP electronic ce contine fotografia titularului, dar In format electronic. Este vorba despre o fotografie color, cu dimensiunile de 35mm/45mm. O alta masura de identificare consta In Incorporarea In CIPul electronic, pe langa imaginea faciala, si a amprentelor degetelor de la fiecare mana.


KSLCatalin: Domnule Cristian Presura, m-am decis sa dezvolt prezentul interviu, desi ne vine putin cam greu – data fiind distanta pana la Eindhoven (Olanda), acolo unde va desfasurati In prezent activitatea – Intrucat acest tip de mesaj, cu care am facut introducerea, pare sa reflecte atitudinea generala a oamenilor, fata de existenta si implementarea noilor dispozitive de monitorizare. Ma refer la noile pasapoarte si la CIP-uri, sau chiar la eventualele implanturi de CIP-uri – In general.

Din datele oferite redactiei Lacasuri Ortodoxe, aflam:
Cristian Presura – cercetator In divizia de cercetare a companiei Philips.
Experienta acumulata In dezvoltarea diverselor solutii hardware, de Inregistrare a datelor biometrice si In modalitatile securizate de stocare a acestora.
Brevete de inventii si articole In reviste de specialitate, In domeniul biometriei, ca de exemplu identificarea de persoane pe baza unor caracteristici fizice ce nu lasa urme (imagini ale vaselor de sange din deget sau caracterisiticile specifice ale electrocardiogramei).

http://www.eurasip.di.uoa.gr/eurasip/Proceedings/Eusipco/Eusipco2007/Papers/B1L-C02.pdf
http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?wo=2006082550
http://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?wo=2008038220
http://www.freepatentsonline.com/WO2006082550.html

KSLCatalin: Cunoasteti direct problema CIP-urilor si, In ce masura sunteti implicat In acest proiect?

Cristian Presura: Pana anul trecut am fost implicat activ In dezvoltarea unor noi tehnici de identificare, mult mai precise si mult mai sigure decat tehnicile actuale. Momentan sunt implicat partial In modalitatile de stocare securizata a acestor date.


KSLCatalin: Credeti ca, daca cineva ar dori sa ne spioneze si sa ne controleze, atunci ar implementa un sistem de care ar afla… Intreaga lume?

Cristian Presura: Chiar daca nu vrea, la un moment dat tot se va afla, fiindca este folosit de toti! Deci, probabil ca daca vrea, Il va implementa oricum, caci stie foarte bine ca se va afla…

KSLCatalin: Ar fi cineva interesat sa controleze omul In cele mai mici detalii? De ce ?
Cristian Presura: Societatea moderna este foarte eficienta si are un randament ridicat al muncii. Sa nu uitam ca avem 2 zile libere pe saptamana si muncim doar 8 ore pe zi iar, cu banii obtinuti, putem cumpara lucruri pe care strabunii nostri puteau doar, cel mult, sa le viseze. Imaginati-va: oare am putea construi un televizor cu mana goala? Sau o aspirina? Nici o viata nu ne-ar ajunge si, totusi, In practica, nu trebuie sa muncim decat cateva zeci de minute pentru a avea bani Indeajuns cat sa cumparam o aspirina… Societatea moderna este eficienta tehnic. Eficienta ei, Insa, este sustinuta prin control.Trebuie sa stim cine-si plateste taxele si cine nu, cine trebuie sa plece cu trenul, sa ia marfa etc. Practic, societatea a devenit si una informationala unde, cu cat controlul este mai mare, cu atat eficienta este mai ridicata. Deci, eu cred ca exista tendinta intrinseca de a creste acest control, dar nu cred ca exista grupuri de interese In spatele acestei tendinte. Este un rezultat al dezvoltarii tehnologice… Pe de alta parte sa nu cadem In extrema In care sa credem ca aceasta tendinta de control este de neevitat. Ramane la latitudinea noastra sa limitam aceste tendinte de control prin legi de exemplu.

KSLCatalin: Credeti ca este doar o eficientizare administrativa si ca mai putem sustine ca am fi In continuare fiinte libere?

Cristian Presura: Da, este o eficientizare administrativa. Insa, dupa cum ne-au Invatat bine cei ce au suferit In Inchisorile comuniste, libertatea este In primul rand Inauntrul nostru. Atitudinea noastra fata de viata este expresia acestei libertati. Da, ramanem fiinte libere, cu atat mai mult cu cat acest nou control nu este facut pentru a ne Ingradi libertatile sociale ca, libertatea de miscare, de exemplu. Cel putin, atata timp cat nimeni nu profita de el, desigur…

KSLCatalin: Fata de pasaportul In forma veche, acesta va asigura o permanenta urmarire (In orice moment) stiind ca cele vechi erau „scanate" doar la trecerea peste granita. De ce aceste facilitati de ultima ora, puse In slujba omenilor dezintersati, generatoare de stress? (ca si experimentul cu „marele tunel")
Cristian Presura: Da, aceasta era ideea initiala (a unei permanente urmariri). Din pacate nu cred ca va fi implementat, din motive sociale si tehnice. In primul rand, un sistem similar de monitorizare a mai fost Incercat inainte pentru a eficientiza procesul de munca. Oamenii Insa au avut reactii negative simtindu-se monitorizati permanent, asa Incat, In scurt timp, sistemul a fost eliminat. In al doilea rand, chiar dupa aparitia actulelor pasapoarte biometrice, un grup de cercetatori au aratat ca datele de pe noul pasaport pot fi citite usor de la distanta, In mod fraudulos! Cu alte cuvinte, orice electronist amator ar fi putut citi datele din pasaportul, din buzunarul meu, sa stie cine sunt si ce amprenta am! Tehnologia nu este sigura! Dupa un moment de comotie, inginerii noii tehnologii au venit cu o solutie de improvizatie: noul pasaport va avea o coperta de aluminiu, care va „ascunde" datele, de eventualii hoti (aluminiul este un metal, care se stie ca ecraneaza campul electromagnetic al aparatului de citire). Din pacate, sistemul „rezista" pana cand titularul deschide pasaportul, dintr-un motiv sau altul. Atunci datele sunt din nou vulnerabile!
Dupa cum am spus, deci, tehnologia nu este Inca sigura. Exista la ora actuala diverse companii care vin cu tehnologii pentru securizarea acestor date. Unele dintre acestea urmaresc sa securizeze datele existente pe cip (prin criptografierea acestora), altele sa securizeze transferul lor la o eventuala baza de date (daca guvernul va vrea sa le stocheze, ceea ce e foarte probabil), iar altele sa securizeze pastrarea acestora In baza de date. Toate aceste tehnologii nu sunt Inca mature. Parerea mea personala este ca aici politica a luat-o Inaintea tehnologiei….

KSLCatalin: Ce elemente de siguranta exista Impotriva multiplicarii fizice a CIPurilor?

Cristian Presura: Coperta de aluminiu este cea mai cunoscuta. O alta este stocarea pe pasaport, nu a amprentelor propriu-zise, ci a unor date criptate. Cu alte cuvinte, chiar daca cineva citeste datele, nu stie care va fi amprenta.

KSLCatalin:Cum se asigura protectia bazei de date?
Cristian Presura: Aici, Inca nu am auzit de solutii eficiente – altele decat cele folosite In cadrul bancilor.

KSLCatalin: Cum suntem asigurati contra erorilor si „amestecului" de date, din informatiile beneficiarilor de pasapoarte?

Cristian Presura: Exista cateva proceduri, de scadere a ratei de eroare, ca aceea a Inregistrarii nu numai a amprentelor ci si a unor informatii codate ale aceleiasi amprente, care sa ajute la reconstituirea amprentei In momentul In care o parte din date ar fi pierdute (intr-un fel, o tehnologie asemanatoare celei ce apare In cazul mult-mai cunoscutelor deja CD-uri si DVD-uri)

KSLCatalin:Cand vor fi CIPurile functionale si distribuite catre guverne ?
Cristian Presura: Nu stiu, dureaza Insa sigur cativa ani.

KSLCatalin: Care este locul unde se vor implanta ?
Cristian Presura: Oops, credeam ca vorbim de CIPurile din pasapoarte, care stocheaza, digital, amprenta, fotografia si celelalte date personale. La ora actuala, guvernul roman nu intentioneaza sa implanteze niciun fel de CIP In niciun fel de persoane. De remarcat Insa ca, In Occident, implantarea CIPurilor se discuta activ. In Olanda este raspandita pe scara larga implantarea cainilor, cu CIPuri de identificare, In asa fel Incat, cineva care gaseste un caine pierdut, sa stie al cui este. Un alt exemplu este tot Olanda, unde un grup de tineri a acceptat experimental implantarea unor CIPuri, pentru a-si usura accesul la o discoteca din Amsterdam. Totusi, implantarea CIPurilor nu este in vizorul Guvernului Roman la ora actuala.


KSLCatalin: Puteti sa ne explicati ce principiu de functionare are la baza un astfel de CIP si sa-l comparati, eventual, cu modele similare?
Cristian Presura: CIPul din pasaport are doua componente esentiale. Prima este o memorie de 32 kilobytes EPROM, care este o memorie non-volatila – care nu dispare atunci cand CIPul nu este alimentat cu energie electrica. In plus, ea este o memorie ROM, ceea ce Inseamna ca nu poate fi scrisa decat o singura data, atunci cand datele sunt puse de oficialitati In pasaport.

O a doua componeta este antena CIPului, care este In esenta, pasiva, adica nu are nevoie de baterie. In momentul In care CIPul ajunge la mai putin de 10 cm de dispozitivul de citire, antena CIPului capteaza energia electromagnetica trimisa de acesta (prin efectul de inductie electromagnetica) si este astfel In stare sa transfere datele, din memoria EPROM catre dispozitivul de citire.

KSLCatalin: – In componenta telefoanelor mobile (mai ales de ultima generatie) sau In alte dispozitive ori aparate folosite In mod frecvent, in prezent, exista astfel de CIPuri care pot fi atribuite numarului 666? (mi s-a recomandat articolul http://en.wikipedia.org/wiki/QR_Code )

Cristian Presura: In mod normal, informatia dintr-un astfel de CIP nu are legatura cu numarul 666. BineInteles ca aceasta combinatie de cifre poate aparea aleator pe unul dintre milioanele de CIPuri emise, dupa cum poate aparea aleator In orice computer, acolo unde memoria este stocata In diferite colturi ale sale.

KSLCatalin: – CIPurile vor fi incluse doar In pasapoarte si buletine sau, In final, vor fi implantate In organismul uman si, la ce nivel?

Cristian Presura: Momentan ele vor exista doar In pasapoarte. Pe viitor Insa, exista posibilitatea ca acestea sa fie implantate In corpul uman desi, daca vor fi implantate, acestea vor lua o forma cu totul diferita. Discutia este deschisa si exista atat pe masa de lucru a cercetatorilor, cat si In dezbaterile legiferatorilor. Avantajele tin, de obicei, de usuarea administrarii (ca de exemplu: plata la magazin, care se poate face automat, numai trecand pe langa casa de marcat!).

Dezavantajele includ riscuri medicale (corpul trebuie sa nu aiba reactii adverse) si costuri mai ridicate pentru amplasarea infrastucturii. Trebuie amintita aici, Insa, reactia adversa a cetatenilor, care simt aceste implantari ca pe o violare a spatiului lor intim. Atata timp cat Comisia Europeana nu va avea argumente care sa arate cu adevarat ca implantarea cu CIPuri aduce avantaje majore societatii, este foarte putin probabil ca aceasta tehnologie sa fie adoptata In urmatorii zeci de ani.

KSLCatalin:– Ce riscuri ar fi? De fapt, care sunt eventualele puncte pozitive ale acestui sistem, sau negative? Cunoasteti ce date vor fi stocate, sau acestea difera de la un stat la altul? Se va ajunge la momentul in care fara acest CIP, de exemplu, sa nu te poti interna Intr-un spital?
Cristian Presura: Cele mai importante date stocate In CIPul din pasaport sunt, In principiu, poza persoanei si amprenta fiecarui deget, la care se mai adauga datele obisuite, ca de exemplu: data nasterii, localitatea de domiciliu etc. Amprentele Insa, nu vor fi luate pentru copiii mai mici de 12 ani, caci degetele lor sunt In formare pana la aceasta varsta, iar forma amprentei se schimba, astfel, In timp. Diferente esentiale nu stiu sa existe, de la stat la stat, cel putin pentru statele europene. De notat ca, In cele mai multe state europene occidentale, pasaportul biometric a fost deja introdus, din anul 2006 fara prea mari comotii In societate. La inceput Comisiunea Europeana a considerat ca introducerea amprentei este optionala pentru fiecare stat in parte. Totusi, recent, ea recomanda introducerea amprentei in pasaportul biometric. BineInteles ca se poate ajunge ca cineva fara CIP sa nu se interneze In spital, atata timp cat nu are practic, la el, pasaportul! Numai ca, exact acelasi lucru se poate spune si despre celelalte acte, In masura In care acestea sunt necesare ca metoda de identificare (de exemplu buletinul de identitate). Din acesta perpectiva, pasaportul biometric nu se deosebeste cu nimic de actele obisnuite In prezent.

KSLCatalin: Multi dintre cei religiosi, In special, Incearca explicatia ca, acceptand CIPul, acceptam practic Insemnarea cu 666. Vedeti vreo legatura Intre aceste doua idei: ideea de CIP (implantat sau nu) si numarul 666?

Cristian Presura: In afara de aparitia aleatoare a acestui numar, Intr-unul din milioanele de CIPuri ce vor exista, nu vad nicio legatura.

KSLCatalin: Tot cei care duc o lupta mai acida sustin ca, prin aceste CIPuri, ar putea fi controlata chiar si vointa omului, fara sa Isi dea seama – In viitor (dupa modelul electrozilor care, se pare, induceau fericirea…). Exista acest „pericol" al fericirii induse?

Cristian Presura: Aceste CIPuri, din pasapoarte, nu pot influenta sub nici o forma mintea umana Intr-un mod direct. Dupa cum am spus, ele sunt pasive, adica nici macar nu dispun de o sursa de energie interna, Incat sa poata radia energie electromagnetica.

Este adevarat, exista la ora actuala tehnologii de influentare a mintii, ca de exemplu implanturile din creier, destinate bolnavilor de Parkinson. Este cunoscut ca acestea amelioreaza boala, dupa cum este, la fel de cunoscut si ca ele pot face unele persoane fericite sau nefericite, prin simpla Intoarcere a unui buton. Momentan Insa, nu vorbim decat despre introducea CIPurilor In pasaport, nu In corpul uman si, cu atat mai putin, In creier.

KSLCatalin: Citeam undeva despre faptul ca exista In cercetare CIPuri care vor putea fi conectate la reteaua neuronala a creierului, oferind astfel posibilitatea, pentru cei ce controleaza biocipul, sa Inregistreze imagini vizuale si auditive neuronale, adica exact ce vede si ce aude subiectul. Pare de necrezut? ?i totusi, aceasta tehnica este detinuta deja de Agentia Nationala de Securitate. Inca din 1986, cercetatorii de la Universitatea din Michigan, In colaborare cu AT&T, declarau ca sunt pe punctul de a controla complet Inregistrarile acustice neuronale si transmiterea de semnale acustice In interiorul creierului, omul putand fi astfel telecomandat.

Cristian Presura: Din pacate, astfel de cercetari exista, multe dintre ele avand loc Insa fara avizul prealabil al unor comisii etice – care abea In ultimii ani au Inceput sa apara prin universitati sau institute de cercetare. Tehnologic, se pare ca, Intr-adevar, multe lucruri s-ar putea face daca am reusi sa instalam cateva mii de CIPuri In creier, influentand astfel zone Intregi de neuroni. Putem citi, partial, ce imagini vizuale ajung la creier, daca implantam cativa electrozi In creierul unei muste. Tehnica este folosita de cercetatori pentru a Intelege ce vede, de fapt, o musca… Putem la ora actuala introduce implanturi cohleare, care fac posibil auzul la un numar mare de persoane ce si-au pierdut aceasta capacitate sau nu au avut-o din nastere. Aici vom „telecomanda" neuronii aproape de urechea nefunctionala, neuroni ce trebuie sa trimita mai departe semnalul catre creier. Cu alte cuvinte, se pot realiza multe lucruri daca introducem CIPuri In creier, bune sau rele. Momentan Insa, discutia nu se aplica, mai ales ca nimeni nu are, In vizorul apropiat, implantarea de CIPuri, decat In pacientii bolnavi, In stari critice.

KSLCatalin: Se pune acceptarea pe seama necunoasterii sau a ignorantei. Imi puteti spune daca am dreptate cand afirm ca exact cel ce are cunoasterea, eventual va accepta. (motivez aceasta si prin faptul ca – exact echivalentul religios al Intrebarii – adevaratul credincios, deasemnea, stiind ca frica este un pacat si, avand credinta In puterea lui Dumnezeu, nu va avea a se teme)?

Cristian Presura: Nu cred ca observatia e valabila, In general. As putea sa stiu mai multe despre pasapoartele biometrice, ca de exemplu ca nu sunt Inca securizate, si atunci sa duc o campanie de renuntare la ele…

KSLCatalin: Cineva imi spunea: „Nu cred ca exista cercetator, care sa nu ne arate aspectele pozitive ale muncii sale!" Credeti ca are dreptate?

Cristian Presura: Aveti dreptate, cercetatorii sunt Inclinati, de cele mai multe ori, sa prezinte aspectele pozitive ale muncii lor. Atentie deci, cand auziti unul vorbind, fiti cu cel putin 50% mai sceptic pentru a fi mai aproape de adevar!

KSLCatalin: In aceasta idee, descopar, putin glumind, ca CIPurile pot avea si ele un efect pozitiv, prin faptul ca pot adauga ceva bun, In tendita unei apropieri care, dupa cum se vede, exista (cel putin In ceea ce ne priveste, colaborand la mai multe articole, prezente atat pe www.stiinta.info – care se afla In toolbarul nostru, vizitatorii Lacasuri Ortodoxe primind astfel In cateva secunde, orice actualizare din domeniul tehnicii si stiintei – cat si pe LacasuriOrtodoxe.com) Intre tehnica si Ortodoxie (sau religie, In general). Gasiti pozitiva si necesara aceasta apropiere acum, mai mult ca altadata si credeti ca departarea existenta pana In prezent, destul de evidenta, se datoreaza ignorantei ambelor parti, vizavi de „domeniul advers" sau unei nepotriviri vesnice?
Cristian Presura: Sincer, cred ca este vorba despre o nepotrivire vesnica. Sper sa pot discuta despre aceasta relatie Intr-o carte pe care o am lucru. Parerea mea este ca atata timp cat se iau elementele esentiale ale stiintei si religiei, putem vorbi de o complementaritate. De aceea, ambele sunt prezente intre noi, dupa mii de ani de civilizatie. Ambele Insa, vin cu bagaje aditionale care se intersecteaza apoi, cu scantei… de unde deci si paradigma eterna a religiei In contradictie cu stiinta.

KSLCatalin: In concluzie: putem „scapa" de coduri de bare, CIPuri si alte asemenea elemente de control si monitorizare? O parere personala…

Cristian Presura: Nu, nu cred ca vom scapa. Mai mult Insa, vom fi dezamagiti atunci cand copiii nostri le vor accepta foarte usor. Cred ca aceste metode de identificare fac parte din aceasta tendinta de eficientizare a societatii desi, atentie, exista si interese politice meschine In spatele introducerii lor. Ca sa fie clar, nu zic ca trebuie sa le acceptam, atata doar, ca pe mine nu ma sperie foarte mult.

Daca Insa societatea romaneasca gaseste de cuviinta ca avantajele introducerii lor (subliniate de Guvernul Romaniei – de exemplu o aderare mai rapida la Spatiul Schengen si renuntarea la viza pentru America) nu depasesc celelalte aspecte negative (securizarea datelor, posibilitatea de a fi utilizate intr-un scop ilegitim, etc.) atunci Guvernul Romaniei are datoria sa asculte de cei care l-au ales…

Multumesc din suflet!

Un material realizat KSLCatalin
ing. pr. (admin. Lacasuri Ortodoxe)


Nota: la interviu s-a lucrat In data de 21 ianuarie 2009, ca urmare a colaborarii dintre LacasuriOrtodoxe.com – Stiinta.info , demarata cu mai mult timp In urma. Mentionam ca, pe grupul de discutii Lacasuri Ortodoxe, s-a facut apel la sugerarea unor intrebari din partea membrilor (astazi aprox. 8500), astfel incat toate au gasit astfel un raspuns.

Va recomandam, de asemenea, vizitarea site-ului Stiinta.info sperand ca aveti un motiv in plus, de acum, sa alegeti permanenta informare asupra actualizarilor acestuia, prin descarcarea toolbarului Lacasuri Ortodoxe.

Un articol despre relatia Religie – ?tiinta (autor KSLCatalin), gasiti dand click aici .