Oamenii de ştiinţă din Italia, atinşi de avertismentul papei privind “aroganţa” cercetării şi capacitatea acesteia de a scoate “bani uşor”, au luat atitudine astăzi, prin presă, amintind de condiţiile de lucru precare.
Ieri, în faţa unei delegaţii a oamenilor de ştiinţă catolici, la Vatican, Benedict al XVI-lea a regretat că ştiinţa îşi uită uneori obiectivul său, de a participa şi a-şi oferi serviciile “progresului omenirii.”
“Câştigul uşor sau, mai rău, aroganţa cu care se substituie Creatorului, uneori joacă un rol determinant”, a spus Papa, adăugând că “ştiinţa nu este în măsură să dezvolte şi să elaboreze principii etice”.
Aceste critici, alături de neîncrederea regulat exprimată de papă asupra folosirii incorecte a ştiinţei, au fost deosebit de grav primite, mai ales într-un moment în care guvernul lui Silvio Berlusconi a anunţat reduceri ale bugetelor universitare şi de cercetare.
“Papa este foarte prost informat, întrucât căştigurile uşoare sunt în altă parte”, a declarat în cotidianul de stânga, “La Repubblica”, fizicianul Carlo Bernardini, referindu-se la “salarii sărăce” şi “nesigure” ale cercetătorilor.
“Abordarea temei banilor căştigaţi uşor, exact atunci când tinerii oameni de ştiinţă italieni îşi pot pierde locurile de muncă (…) demonstrează faptul că declaraţiile Papei sunt complet rupte de realitate”, a spus, rediscutând pe marginea problemei, şi astrofizicianul Margherita Hack, în “Corriere della Sera”.
“Dacă a fi arogant, înseamnă să-ţi doreşti şi să te poţi bucura de libertatea cercetării şi a descoperirii, înseamnă că atunci eu chiar sunt un arogant”, a replicat acesta în acelaşi ziar.