Sentimentul anti-crestin se intensifica in Egipt. Amenintarea terorista din Iraq apare intr-un moment inoportun pentru copti
Sentimentul anti-crestin se intensifica in Egipt. Amenintarea terorista din Iraq apare intr-un moment inoportun pentru copti
intrucat bombardamentele si alte atacuri continua impotriva crestinilor din Irak, crestinii din Egipt s-au adunat sa se roage si sa elaboreze planuri de securitate.
O analiza dupa Wayne King
Cairo, Egipt – ©traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin
Atunci cand un grup de extremisti islamici a deschis focul la o slujba de seara oficiata in biserica Our Lady of Salvation din Bagdad, in data de 31 octombrie, organizatia care si-a asumat raspunderea pentru atentat a declarat ca ar putea fi vizati si crestinii din Egipt, daca cererile lor nu vor fi indeplinite. Tinand ostatici peste 100 enoriasi, Islamic State of Irak (ISI, organizatie ce sprijina grupuri teroriste) a declarat, pentru un post de televiziune, ca atacul a venit ca raspuns catre Biserica Ortodoxa Copta din Egipt, care se presupune ca ar forta doua femei copte sa ramana in biserica, impotriva vointei lor, ISI si alte organizatii sustinand ca ele s-au convertit de fapt, la Islam.
ISI a fixat un termen limita de 48 ore pentru eliberarea femeilor, iar cand termenul a expirat, a emis o declaratie, prin care „Toate centrele crestine, organizatii si institutii, lideri si adepti sunt tinte legitime pentru mujahedini (luptatori musulmani), oricand se va ajunge la ele”. La declaratie s-a adaugat mai tarziu si amenintarea: „Vom deschide portile distrugerii si vor curge rauri de sange”.
in atacul si incercarea de salvare care au urmat, 58 persoane au fost ucise, conform relatarilor. Dupa o saptamana si jumatate, extremistii islamici au ucis patru persoane, intr-o serie de atacuri impotriva crestinilor din Bagdad si suburbiile acestuia. Atacatorii au lansat mortiere si au amplasat bombe improvizate langa casele crestinilor si la o biserica. Cel putin un atac a avut loc impotriva membrilor familiei uneia dintre victimele atacului initial.
Pe 15 noiembrie 2010, oameni inarmati au intrat in case crestine din Mosul ucigand doi barbati aflati in casa. in ziua urmatoare, un crestin si fiica sa de numai 6 ani au fost omorati intr-o masina cu bomba. in acelasi timp, o alta bomba a explodat in fata casei unui crestin deteriorand-o, fara insa sa-i raneasca pe locatari, dupa cum informeaza CNN.
Amenintarile impotriva crestinilor au determinat inflorirea activitatii bisericilor din Egipt. O femeie de religie protestanta, in varsta de 35 ani, care a refuzat sa-si dea numele, a spus ca crestinii din Cairo s-au reunit pentru rugaciune, ca rezistenta la amenintari. intre acestia a circulat un mesaj pe SMS, care ii chema la intalnire si rugaciune: „?tiu ca oamenii se roaga acum”, a spus ea; „avem ore de rugaciune stabilite pentru poporul nostru, astfel incat cu totii sa ne rugam”.
Bisericile din intregul Egipt au fost securizate. in Cairo, unde politia de securitate este omniprezenta, numarul celor in uniforma, dar si al ofiterilor imbracati in civil, s-a dublat pe langa biserici. Ofiterii de politie de rang inalt circula de la o casa de cult la alta, monitorizandu-si subordonatii, cu scopul aplicarii noilor reguli de securitate. De multe ori a fost interzisa parcarea masinilor pe aceeasi parte a strazii cu o biserica sau chiar conducerea autoturismelor in perimetrul acestora.
Pe 8 noiembrie 2010, lideri ai Bisericilor Anglicana, Catolica si Ortodoxa s-au intrunit pentru a discuta despre modalitatile de imbunatatire a securitatii pe langa biserici. Potrivit liderilor mai multor biserici, guvernul a cerut preotilor sa anuleze reuniunile publice care nu sunt de maxima necesitate. Papa Shenouda al III-lea a anulat o sarbatoare care comemora aniversarea a 39 de ani de la instalarea sa in functia de cap al Bisericii Ortodoxe Copte. Invitatii unui bazar in aer liber, deschis recent in vederea Craciunului, dar si ai unui festival care urma sa se desfasoare la catedrala Tuturor Sfintilor din Zamalek, au fost intampinati cu perchezitionari corporale pentru verificarea detinerii de arme, detectoare de metal si caini antrenati sa detecteze bombe.
Unii lideri ai bisericii, care au vorbit cu conditia pastrarii anonimatului, nu sunt multumiti de toate masurile de securitate care s-au luat, pe cand altii spun ca s-au facut eforturi reale pentru siguranta crestinilor.
Cei mai multi crestini din Cairo au evitat sa raspunda la intrebari cu privire la atacurile din Irak sau la amenintarile care planeaza asupra crestinilor din Egipt. Dar Deliah-el-Sowkary, o tanara ortodoxa copta de 20 de ani, a spus ca ea spera sa nu se petreaca noi atacuri teroriste in tara sa. Tinand cont de masurile de securitate luate la toate bisericile, ea a declarat ca nu este ingrijorata inca: „Cred ca este diferit in Egipt fata de Bagdad, este mai sigur aici”, a spus El-Sowkary.
La aproximativ o saptamana dupa atentatele cu bomba, presedintele egiptean Hosni Mubarak a emis o declaratie, prin intermediul agentiei de stiri MENA, anuntand ca toti coptii vor fi protejati impotriva atacurilor.
„Presedintele si-a precizat grija expresa pentru protejarea fiilor natiunii, musulmani si copti, de fortele terorismului si extremismului”, a declarat agentia.
Preocuparile cu privire la securitate au venit pe fondul unor tensiuni intre majoritatea musulmana si minoritatea crestinilor copti, sporite in ultimele luni, prin proteste impotriva crestinilor in general si a lui Shenouda in special. Protestele au avut loc in special in Alexandria dar s-au incheiat in urma cu doua saptamani.
Tensiunea a inceput, dupa ce sotia unui preot ortodox copt, Camilia Zakher, a disparut in luna iulie. Potrivit unor surse guvernamentale si conform unor rapoarte publicate de mass-media, Zakher ar fi plecat de acasa, dupa o cearta tensionata avuta cu sotul ei. Dar coptii protestatari, care au inceput sa se adune la biserici, dupa disparitia lui Zakher, sustin ca ea ar fi fost rapita si obligata sa se converteasca la Islam.
in scurt timp insa, ofiterii SSI (Egypt’s State Security Intelligence) au gasit-o in casa unui prieten. Cu toate ca ea a declarat ca a plecat din propria vointa, autoritatile au adus-o inapoi, la sotul ei. De atunci, Zakher s-a izolat. A ramas neclar daca ea a ramas cu sotul ei de bunavoie, sau nu.
Pornind de la aceasta, zvonuri neconfirmate au inceput sa se raspandeasca, in ideea ca Zakher de fapt s-ar fi convertit la Islam si ca este tinuta impotriva vointei, si obligata sa se intoarca la crestinism. Au inceput proteste pe langa moschei, desfasurate dupa rugaciunile de vineri, devenite in timp evenimente saptamanale. Protestatarii au adus o fotografie cu o femeie ce poarta valul islamic, sustinand ca ar fi Zakher. Ca raspuns, autoritatile copte au lansat un video, in care sotia de preot declara ca nu este si nu a fost niciodata musulmana.
Un alt zvon a inceput sa circule dupa incetarea primului, ca Zakher ar fi mers la Universitatea Al-Azhar (unul dintre primele centre de invatare islamice din lume), cu scopul convertirii la Islam. Dar Al-Azhar, situata in Cairo, a raspuns declarand ca sunt numai speculatii si un asemenea eveniment nu a existat de fapt.
Lui Zakher nu i s-a luat niciun interviu, din partea niciunui independent mass-media, deoarece, potrivit Bisericii Copte, SSI ar fi dispus oficialilor bisericii sa nu permita accesul public la Zakher. impreuna cu acuzatiile lor in legatura cu Zakher, protestatarii au sustinut de asemenea, fara dovezi insa, ca un lucru similar s-a intamplat in anul 2004, cu Wafa Constantine, si ea sotie de preot ortodox copt. Constantine a fost a doua femeie pentru care ISI a cerut „eliberarea” de la copti. Locatiile lui Zakher si ale lui Constantine nu au fost facute totusi publice.
La o luna dupa incidentul cu Zakher, mass-media egipteana a raportat din greseala, ca SSI a interceptat o nava incarcata cu explozibil, condusa de fiul unui oficial al Bisericii Ortodoxe Copte. Nava de fapt transporta artificii, dar un alt grup de lideri islamici, intre care si Nabih Al-Wahsh, un avocat celebru pe procese menite sa dauneze bisericii, a declarat fara nicio dovada, ca coptii s-au aliat cu israelienii si ca stocheaza arme in subsolurile bisericilor, planuind sa detroneze majoritatea musulmana a tarii.
Ideea a fost preluata si pe Al-Jazeera, de Dr. Muhammad Salim Al-’Awa, fostul secretar general al Uniunii Internationale a Oamenilor de ?tiinta Musulmani, si intr-o declaratie emisa de Front of Religious Scholars, un grup de academicieni afiliati Universitatii Al-Azhar.
Tensiunile au ramas puternice, chiar daca Salim Al-’Awa si-a retras acuzatiile.
Luna urmatoare, episcopul Anba Bishoy, secretar al Sinodului Bisericii Ortodoxe Copte, a declarat pentru ziarul egiptean Al-Masri Al-Yawm ca musulmanii au fost „oaspeti” in Egipt, inflamand populatia musulmana deja agitata: „Coptii au radacini pe acest pamant”, a spus episcopul. „ii iubim pe cei care au venit si s-au stabilit in tara noastra, ii privim ca pe frati, dar ei vor sa ne controleze pana si bisericile? Eu sunt impotriva a orice dauneaza musulmanilor, dar in calitate de crestini vom face totul, vom muri chiar, ca martiri, daca cineva ar incerca sa ne prejudicieze misiunea de crestini”.
Simultan, Front of Religious Scholars (Frontul Oamenilor de ?tiinta Religiosi) chema la boicotarea crestinilor din Egipt. Grupul ii numea pe crestini „imorali”, „teroristi”, si ii indemna pe musulmani sa nu se mai implice in afaceri cu crestinii, ba chiar sa nu-i mai salute.
Declaratia facuta de oamenii de stiinta a fost urmata de o informatie aparuta in mass-media, ca episcopul Bishoy urmeaza sa tina o conferinta clerului ortodox. in prezentarea sa, Bishoy isi propusese sa discute despre cine ar putea fi autorul unui verset din Coran, care ii numeste pe crestini „blasfemiatori”. Musulmanii cred ca un inger i-a revelat Coranul lui Mohamed, profetul Islamului, care l-a transmis cuvant cu cuvant adeptilor sai. Bishoy sustinea insa, ca exista o posibilitate ca acel cuvant, in care crestinii sunt considerati hulitori, sa fi fost adaugat mai tarziu.
Protestele de la moschee au devenit si mai virulente, iar conferinta a fost anulata brusc. Bishoy a fost obligat sa-si ceara scuze, spunand ca nu a intentionat sa arunce vreo indoiala asupra Islamului; i-a numit pe musulmani „parteneri” ai coptilor in Egipt, iar Shenouda a aparut pe postul national de televiziune si si-a cerut scuze, aceasta pe fondul unei agitatii la o editura islamica, care scrisese despre ceea ce ar putea fi numita „Biblia adevarata”.
Al-’Awa a aruncat vina apoi pe Shenouda si pe Bishoy pentru deteriorarea relatiilor dintre musulmani si crestini. El a acuzat Biserica Ortodoxa Copta de exploatarea „atitudinii slabe” a guvernului fata de ea si „incarcerarea oricui nu-i este pe plac”.
Academia de cercetari islamice Al-Azhar a declarat la randul ei, ca „Egiptul este un stat musulman” si ca drepturile crestinilor sunt corelate cu acceptarea de catre ei a „identitatii islamice” a Egiptului. Declaratia a fost aprobata de Ali Gum’a, muftiul Egiptului. Ea face referire si la un acord incheiat intre Mahomed si o comunitate de crestini egipteni, din sec. al VII-lea, ca document director privind modul in care crestinii ar trebui sa fie guvernati intr-un stat dominant musulman. Multi musulmani si-ar dori ca in legea egipteana sa fie precizat statutul crestinilor drept cetateni de categoria a doua.
in anul 639, la sapte ani dupa moartea lui Mohamed, armatele musulmane au trecut de Siria si Palestina si au invadat Egiptul, controlat apoi de bizantini. La inceput, musulmanii erau minoritari in Egipt, dar bine inarmati, si i-au tratat relativ bine pe crestinii cuceriti. Dar dupa o generatie, s-a inceput islamizarea tarii, cerandu-se ca toate afacerile oficiale sa se desfasoare in limba Coranului, araba, iar locuitorii copti si evrei au fost fortati sa plateasca taxe speciale si sa se supuna regulilor menite sa afirme statutul lor de cetateni „de mana a doua”.
in secolele care au urmat, crestinii din Egipt au fost tratati in functie de bunul plac al celor veniti la putere. Dupa lovitura de stat din 1952, cand un grup de barbati, cunoscuti sub numele de Miscarea Ofiterilor Liberi a preluat puterea, sprijiniti fiind de un monarh european, coptii au fost tratati din ce in ce mai rau.
in 1971, presedintele de atunci, Anwar Sadat, a introdus o noua constitutie, care desemneaza legea islamica drept „principala sursa a legislatiei” in Egipt. in 1980, Adunarea Nationala a declarat Islamul drept religia oficiala a statului.
Se estimeaza ca populatia copta din Egipt ar fi in procent de 7-12 %, din cele 84 milioane de locuitori. Ei sunt acceptati in Egipt de unii si discriminati fatis de altii. Atacurile violente impotriva crestinilor – in privinta carora guvernul ia prea putine masuri de prevenire – accentueaza tensiunile.
De asemenea, exista o hartuiala „de rutina” a celor convertiti la crestinism, dintre musulmani, multi dintre acestia trebuind sa-si duca traiul cumva ascunsi.
Femeia protestanta a spus ca ea nu este sigura daca amenintarile vor fi urmate in mod sigur de atacuri, dar orice s-ar intampla, considera ea, nu-i va impiedica pe crestinii din Egipt sa indure persecutia.
„Potrivit Bibliei, noi stim ca acest lucru se va intampla”, a mai spus tanara. „Nu este ceva nou sau doar in carti, pentru noi. Biblia spune ca vom fi persecutati. Este de asteptat.”
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 46/2010
