publicat în: Arhivă

Sinodul Pan-Ortodox amanat. Concluzii deloc convenabile pentru Ortodoxie

Bartolomeu si Kirill Sinodul Pan-Ortodox amanat. Concluzii deloc convenabile pentru Ortodoxie

Lacasuri Ortodoxe: din Istanbul
Reprezentantii celor 14 Biserici Ortodoxe autocefale, avand in vedere imposibilitatea ajungerii la un acord in cadrul ultimei intalniri pan-ortodoxe ce a avut loc cu o saptamana in urma in Chambesy – pe tema acordarii statutului de autocefalie, si Diptice, ramasa deschisa dupa penultima reuniune – au suspendat toate activitatile, subliniind diferentele latente din lumea ortodoxa.

Articol si traducere: KSLCatalin


Declaratia finala, una foarte laconica si semnata doar de catre presedintele reuniunii, Mitropolitul de Pergam, Ioannis Zizoulas, nu face un secret din faptul ca exista dificultati din cauza unei anumitor prezente si protagonisti in unele zone ale lumii ortodoxe. Aceste reuniuni de pregatire au inceput in 2009, dorite de catre Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, in scopul pregatirii mult doritului Sinod Pan-Ortodox, care nu a mai avut loc incepand cu anul 1054, anul schismei dintre Roma si Constantinopol. Sinoadele i-ar reuni pe reprezentantii celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale.

Pe ordinea de zi a acestei intalniri s-a aflat finalizarea discutiilor cu privire la problema acordarii Statutului de Autocefalei, si anume acordarea independentei de auto-administrare a unei biserici ortodoxe. Aceasta auto-gestionare ar include capacitatea alegerii de episcopi proprii si a unui Arhiepiscop, sef al Bisericii autocefale. De asemenea, ar fi trebuit sa se studieze si asa-numitele Diptice, ca norme de recunoastere reciproca intre Bisericile Ortodoxe canonice. in conformitate cu practica, orice decizie luata in cadrul acestor intalniri trebuie sa fie aprobata in unanimitate de catre reprezentantii celor 14 biserici autocefale

De fapt, acesta a fost un punct final al dezbaterii referitoare la modul oficializarii recunoasterii caracterului autocefal al unei Biserici, de catre celelalte Biserici Ortodoxe surori, care a declansat neintelegeri intre reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul de Pergam Ioannis Zizoulas, si reprezentantul Moscovei, Mitropolitul Ilarion. Zizoulas a propus semnarea recunoasterii acordarii statutului de Autocefalie astfel: "Patriarhul Ecumenic "afirma", avand in vedere celelalte biserici, "acordand" statutul de autocefalie. Aceasta este urmata de semnatura sa, si apoi prin semnatura sefilor celorlalte Biserici, precedata de cuvantul "confirma", ca expresie a consimtamantului, in conformitate cu ordinea canonica, are loc recunoasterea reciproca. Reprezentantul Moscovei s-a opus vehement acestei formule de semnare a recunoasterii statutului de autocefalie, care, conform cu Ilarion, recunoaste suprematia Constantinopolului.

in acest moment este nevoie sa privim putin inapoi. in lumea ortodoxa, istorica, Patriarhiile de Alexandria, Antiohia si Ierusalim au existat ca biserici autocefale, in timp ce Patriarhia Ecumenica de Constantinopol este numit "biserica mama", deoarece a dat nastere Bisericilor din Moscova, Bulgaria, Serbia, etc.

Acest dezacord, prin urmare, a dezvaluit in mod public faptul ca s-au format doua tabere in lumea ortodoxa, dupa cum apreciaza intr-un articol Asia News. "Una din Constantinopol, care atrage in sfera sa patriarhiile din Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Sofia, Belgrad, Bisericile de limba si cultura greaca si Biserica din Albania. ?i Moscova, care include Patriarhia Georgiei, Bisericile din Polonia si Republica Ceha, si, surprinzator, Patriarhia Romana”. “Aceasta din urma nu a reusit sa isi ascunda ambitiile hegemonice, in special in randul diasporei ortodoxe” – se specifica in articol, conform aprecierilor Asia News.

intr-o incercare de a calma spiritele, discutia s-a mutat pe problema Dipticelor, a normelor de recunoastere canonica reciproca intre Bisericile Ortodoxe. Dar chiar si in aceste discutii au aparut dezacorduri intre reprezentantii unor biserici, precum Cipru si Georgia. Avand in vedere ca aici a fost imposibil sa se ajunga la un acord, s-a decis sa se amane dezbaterea, in continuare, pana dupa o examinare mai atenta a problemelor.

Reactia a fost una de dezamagire pe scara larga si profunda intre reprezentanti. in mod special, un preot de limba slava (care a rugat sa nu i se dezvaluie numele), si-a exprimat regretul ca: "Am trasat, intr-adevar, o imagine nu foarte crestina. A venit timpul sa recastigam spiritualitatea pierduta de la marii Parinti ai Bisericii si, impreuna, sa reexaminam viata noastra, in prezent caracterizata de o secularizare extravaganta, care isi gaseste expresia si in constructia de cladiri de resedinta arhiepiscopala de lux".

intr-un final, Parintele Dositheos, seful biroului de presa, vorbind pentru AsiaNews a declarat: "Este nevoie sa clarificam un lucru: asa-numita conducere a Patriarhiei Ecumenice nu este conceputa ca cea a Romei, ci mai degraba ar trebui sa fie inteleasa ca primat de caritate si urmare a diakoniei (slujirii), non-administrativa. Acest element exprima respect fata de diaconatul Constantinopolitan, departe de orice identificare de exprimare a nationalitatii. in cazul in care Patriarhia Ecumenica se exprima prin intermediul limbii grecesti si foloseste instrumente precum gandirea greaca, acest lucru se datoreaza faptului ca este aceasta se intampla in traditia marilor Parinti ai Bisericii Unite". Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, a concluzionat Pr. Dositheos, a subliniat in repetate randuri ca Biserica trebuie sa scape de localismul si provincialismul care o afecteaza".
Articol si traducere: KSLCatalin