Despre recenta vizita a liderului Bisericii Ortodoxe din Cipru la Vatican
Lacasuri Ortodoxe: din Cipru
Arhiepiscopul Ciprului, Hrisostomos, liderul unei mici Biserici, dar una care a insemnat o punte de legatura istorica intre Europa si Orientul Mijlociu, si-a incheiat vizita sa la Vatican.
in ziua de 28 martie 2011, Arhiepiscopul a intreprins mai multe intalniri care s-au incheiat cu o audienta a Papei Benedict al XVI-lea. Vizita, conform spuselor lui Hrisostoms, a avut drept scop sensibilizarea membrilor Vaticanului, in vederea coordonarii eforturilor pentru a face fata pericolelor ce ameninta viitorul si supravietuirea crestinilor din Orientul Mijlociu si Cipru, intr-o regiune afectata de proteste si miscari care par sa aiba un rezultat incert.
in ceea ce priveste situatia crestinilor din Cipru, conform lui Chyrsostomos, cele mai mari pericole constau in mentinerea ocupatiei din Ankara in partea de nord a insulei, inceputa in 1974. Prima consecinta a fost divizarea insulei si separarea totala a celor doua grupuri etnice, greaca si turca, respectiv crestini si musulmani. A doua consecinta a fost sosirea a 300.000 de colonisti din Turcia, in nordul ocupat, cu scopul modificarii demografice a insulei, ajungandu-se la islamizarea in timp a acestei parti a insulei, datorita ratei fertilitatii acestora.
Toate acestea se intampla sub ochiul atent al celor 40 de mii de soldati turci, reducandu-se astfel rolul celor 65.000 de ciprioti turci care au ramas in zona. inainte de invazie, acestia erau 180.000. Cipriotii turci sunt intr-o stare permanenta de disputa cu colonistii si Ankara, intotdeauna delimitandu-se de colonisti printr-o mentalitate complet diferita, caracterizata de un sentiment de responsabilitate civica si coexistenta toleranta reciproca.
“Am fost clari in fata Papei, continua Chrysostomos, conform unui articol publicat in Asia News, explicandu-i ca, in timp ce intreaga lume este mobilizata in razboi, pentru asa-numitele drepturi ale omului, noi nu vrem niciun razboi in ce ne priveste, ci in cazul aceste tari candidat la UE ar ar trebui ca Turcia sa accepte si sa respecte principiile fundamentale ale UE – cel mai usor si civilizat mod”.
Privind dialogul dintre catolici si ortodocsi, in special raportat la aparentul impas din cadrul ultimei reuniuni de la Viena, Hrisostom a afirmat pentru editorii Asia News ca s-a intalnit cu Cardinalul. Kurt Koch, co-presedinte al Comitetului mixt pentru dialogul catolic-ortodox, si a discutat cu el despre importanta dialogului. Fara a da detalii, a adaugat: “Biserica din Cipru este favorabila dialogului si este reprezentata de figuri distinse, de Mitrop. de Paphos si Kostantias. Biserica, desi una mica din punct de vedere numeric, a ocupat un loc de mare cinste in lumea ortodoxa, si ar trebui sa fie remarcat faptul ca secolul XXI este definit ca un secol al dialogului, pentru ca fara dialog cu vecinul nostru, nu vom realiza o societate cu adevarat umana”.
Cu privire la problema dialogului pan-ortodox, Arhiepiscopul Hrisostom a explicat ca, in opinia sa, impasul care a rezultat din ultima intalnire pan-ortodoxa de la Chambesy (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), s-a nascut in urma unor pozitii ale Bisericii Moscovei. “Aceasta situatie negativa in care a ajuns lumea ortodoxa, continua Arhiepiscopul Hrisostom, este partial datorata faptului ca toti ne prezentam ca Biserici nationale. Cu alte cuvinte, suntem mai intai greci, rusi, arabi, slavi etc, si abia apoi crestini-ortodocsi. Ar trebui sa fim uniti de credinta noastra, si nu de originea noastra nationala, dupa cum am spus si in ultima mea vizita la Moscova. Deci, daca vrem sa avansam in sensul realizarii unei entitati cu adevarat unice, atunci trebuie sa lasam la o parte originile noastre nationale si sa ne gandim la noi in termeni crestini ortodocsi”.
in cele din urma, referitor la Europa si evanghelizare, Hrisostom aminteste ca a avut o conversatie cu Papa Benedict al XVI-lea in timpul vizitei Papei in Cipru. Suveranul Pontif a spus ca Europa trebuie sa fie re-evanghelizata. “Acesta este motivul, concluzioneaza Arhiepiscopul, pentru care toate bisericile: catolice, ortodoxe si protestante, ar trebui sa imbratiseze turma lor. Pe scurt, trebuie sa intelegem necesitatile poporului nostru si sa auzim strigatele lor, daca vrem sa fim cu adevarat Biserica”.
