Americanii inca platesc daunele provocate de discursul lui JF Kennedy despre religie, care a fost sincer, convingator, articulat, dar eronat – sau care e situatia crestinismului in SUA
Discursul lui JF Kennedy despre religie a fost "sincer, convingator, articulat, dar… eronat"
Lacasuri Ortodoxe: din Houston, Texas (LSN)
Cu 50 de ani in urma, in Houston, John F. Kennedy a declarat intr-un discurs celebru, catre ministrii protestanti ca credinta lui catolica nu va influenta deciziile politice publice in calitatea sa de presedinte.
Dar Arhiepiscopul Charles Chaput a spus intr-o conferinta tinuta la Houston Baptist University, luni, 1 martie 2010, ca americanii de toate confesiunile, in continuare "platesc daunele" acestui discurs care a fost "sincer, convingator, articulat – dar gresit."
"Credinta adevarata crestina este intotdeauna personala, dar niciodata nu este si privata", a spus Chaput. "?i trebuie sa avem in vedere acest lucru, la acest moment aniversar”.
Chaput a vorbit despre "Vocatia Crestinilor in Viata Publica a Americii", la Centrul Cultural – Artistic Morris al universitatii, intr-o conferinta ecumenica. Prelatul este autor al cartii "Plata Cezarului", iar prelegerea sa a fost sponsorizata de catre conducerea HBU in colaborare cu Forumul Papa Ioan Paul al II-lea pentru Biserica intr-o Lume Moderna, din Universitatea Sfantul Toma.
Arhiepiscopul Chaput a atras atentia asupra faimosului discurs Kennedy, explicand ca in 1960, candidatul democrat, "trebuia sa-i convinga pe cei 300 de ministri, si tara in general, ca un catolic ca el ar putea servi cu loialitate in postul de sef executiv al natiunii noastre."
Discursul a fost un succes, Kennedy a castigat voturile in alegerea sa – dar Chaput afirma ca discursul "a lasat un semn de lunga durata asupra politicii americane. Acesta a fost sincer, convingator, articulat – dar eronat".
Desi cuvintele lui Kennedy erau menite sa ii asigure pe ministrii protestanti ca Biserica Catolica nu va influenta Presedintia, Chaput afirma ca, in cele din urma, ei si toti oamenii de credinta religioasa au devenit… invinsi: discursul Houston "i-a marcat profund nu doar pe catolici, ci si pe toti credinciosii religiosi din viata publica si din dezbaterile politice ale Americii”.
"Astazi, cu o jumatate de secol mai tarziu, noi platim aceste daune".
Luand act de proclamarea fulminanta a credintei lui Kennedy in "America, unde separarea bisericii de stat este absoluta", a spus Chaput, putem remarca o viziune a Americii care nu a fost impartasita de parintii fondatori ai Statelor Unite, si nici de cei ce au realizat Constitutia SUA.
in schimb, Chaput a spus ca clauza Stabilirii Primului Amendament – interzicerea unei biserici federale sponsorizata de Stat – a avut, de asemenea, ca scop, protejarea "Bisericii protestante finantate public", in state precum Massachusetts. Constitutia acestui stat, din 1780, a avut un "usor si echitabil statut al religiei", conceput in parte, de catre John Adams, al doilea presedinte american si semnatar al Declaratiei de Independenta.
"Fondatorii Americii, au incurajat sprijinul reciproc intre religie si guvern. Motivele lor au fost mereu practice. in opinia lor, o republica precum Statele Unite are nevoie de un popor virtuos pentru a supravietui", a spus Chaput.
"Credinta religioasa, traita corect, formeaza oameni virtuosi”.
Numai ca, dincolo de viziunea revizionista a fondatorilor Americii, a spus el, Kennedy a mers un pas mai departe si "a creat o problema religioasa", care a dus la consecinte neprevazute: secularizarea Presedintiei si a oricarei functii publice, prin privatizarea credintei religioase.
"Totul a inceput prin instalarea unei cortine intre religie si procesul de guvernare, intr-un mod nou si agresiv", a mai spus Chaput. "De asemenea, s-au despartit convingerile religioase ale persoanei private de datoria publica a persoanei. in plus, a pus "interesul national" deasupra, dar si impotriva "presiunilor sau legilor religioase exterioare".
Acum, dupa cincizeci de ani, declara Chaput, Statele Unite au mai multi catolici in functie decat in orice alt moment din istoria natiunii, si in acelasi timp, catolicii, din ce in ce mai putini sunt in masura sa precizeze in mod “coerent" in ce fel "credinta lor le influenteaza munca" – daca chiar mai simt nevoia sa -si explice asta.
"Viata din tara noastra nu este mai "catolica" sau mai "crestina" decat a fost acum 100 de ani. De fapt, sunt sanse chiar mai mici", a spus Chaput. "?i, cel putin unul dintre motivele pentru care avem aceasta situatie in prezent este ca prea multi catolici confunda opiniile lor cu caracter personal, cu o constiinta reala crestina. Prea multi traiesc credinta lor, ca si cum ar fi o idiosincrasie privata (reactie psihologica aparte, personala) – de tipul celor care nu -ti permit niciodata sa produci tulburarea ordinii publice. ?i prea multi nu au credinta de fapt, in ei.
"Poate este diferit in cercurile protestante. Dar sper ca ma veti ierta daca va spun ca "ma indoiesc".
Chaput a amintit ca vocatia "de crestin in viata publica americana nu are o eticheta specifica de tipul baptist, greco-catolic, ortodox sau alte marci”, si daca acestia au legatura cu Statele Unite, o tara crestina, atunci crestinii trebuie sa fie din nou "una in minte, inima si actiune, dupa cum a lasat Hristos".
"Traim intr-o tara care a fost odata – in ciuda pacatelor si defectelor sale – profund modelata de credinta crestina", a spus el. "Ea poate fi la fel, din nou. Dar nu putem face acest lucru decat impreuna, sau altfel nu il mai realizam deloc".
– dupa un articol de Peter J. Smith
© KSLCatalin – publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 7/2010
