Publicat pe 18.10.2008

Biserica finlandeză din ce în ce mai nepopulară

 

 

 

In prezent dacă eşti finlandez, nu neapărat eşti şi luteran. Astăzi, diferite motive financiare şi ideologice fac ca valorile religioase si traditionale să fie lăsate în urmă. Finlandezii sunt în majoritate evanghelici luterani. La sfârşitul anului 2007, existau 4.327.313 membri, reprezentând 81.7% din populaţie. Motivele acestui fapt sunt profund înrădăcinate în istorie.

 

Biserica evanghelică a fost, de sute de ani, de facto la înregistrarea naşterilor, a deceselor şi căsătoriilor. De îndată ce un copil a fost botezat în conformitate cu convingerile evanghelice, copilul devenea membru al bisericii. Până în 2003, copiii deveneau în mod automat membri ai bisericii, în care părinţii lor erau deja şi ei membri. În practică, pentru mulţi asta însemna Biserica luterană. O nouă lege a “libertăţii religioase” a fost votată însă, în 2003, aceasta făcând mai uşoară părăsirea bisericii precum şi posibilitatea ca un copil să nu fie botezat ca membru.

 

Taxe si impozite Legea finlandeză recunoaşte două într-o manieră cvasi-oficială.Acestea sunt: cea Evanghelică Luterană, finlandeză, şi Biserica Ortodoxă. Cele două diferă de alte religii prin faptul că ele au dreptul să fixeze taxe pentru fiecare membru. Până în anii 1960, taxele erau colectate direct de la membri. Guvernul ia impozit pe aceste taxe, de la cele două biserici.

 

Cotele de impozitare variază în funcţie de oraşul sau regiunea de rezidenţă. Conform Calculatoarelor de impozit, prezentate pe site-ul www.eroakirkosta.fi (numele înseamnă “dizolvarea bisericii”), cota de impozitare pentru regiunea Helsinki este 1% dacă eşti membru al bisericii luterane, şi 1,6% dacă eşti membru al Bisericii Ortodoxe.

 

Motivele din spatele dizolvării

 

Într-o lume puternic motivată financiar, cum este cea de astăzi, se creează astfel un stimulent puternic pentru părăsirea bisericii. “Aş pleca, pentru că nu ştiu ce primesc de la biserică în schimbul acestor impozite”, declară Ilpo Launoila, un om de afaceri.

 

Acest tip de poziţie pare să conducă, în mare parte, la dizolvarea Bisericii. Din punct de vedere istoric, destrămarea Bisericii ar fi condusă după un alt raţionament. După prima lege a libertăţii religiei, adoptată în 1923, nu a existat o creştere semnificativă a numărului celor ce părăseau Biserica. Aproximativ 23.000 de oameni au plecat atunci, din motive specifice diferenţelor de ordin filozofic. Mai trebuie amintit însă şi faptul că, până la legea din 1923, era practic imposibil să te retragi din Biserică.

 

Următorul “vârf” a urmat însă, în 1957, datorită mişcărilor de stânga. În consecinţă, motivele specifice acestei perioade au fost diferenţele ideologice, concretizate în principal sub forma ateismului legat de ideologia comunistă.

 

În anii 1990 această situaţie s-a schimbat. Datorită confruntării finlandezilor cu unele presiuni financiare, rata de creştere a retragerii din Biserică a crescut. De fapt, în 1991, peste 30.000 de persoane s-au retras. După 2003, adoptându-se noua lege a libertăţii religiei, care îţi uşurează modul în care poţi părăsi Biserica, a existat o creştere procentuală semnificativă, anuală.

 

Retragerea se poate face in prezent chiar şi prin internet, cu asistenţa site-ului”Retragerea din Biserică”. În fapt, proprietarii site-ului, care sunt de fapt membrii ai “Tampere Free Thinkers Association”, pretind că 85% din retragerile de anul trecut s-au făcut prin intermediul acestui site.

 

Biserica luterană a efectuat studii asupra motivelor pentru care oamenii sunt membri ai bisericii. Pe baza acestor studii s-a stabilit că 40% la suta dintre membri sunt fie ambivalenţi din motive personale, fie sunt membri datorită unor ritualuri legate de viaţa de fiecare zi (apropiate de superstitii).

 

Doar 30% sunt membri din motive spirituale, ei fiind cei care cred într-adevăr în învăţătura bisericii. Având în vedere aceste procente şi legea privind dreptul la libertatea religiei, din 2003, nu este surprinzător faptul că “Tampere Free Thinkers Association” estimează că va exista o explozie fără precedent a numărului de persoane care vor părăsi biserica.

 

Sursa: Helsinki Times (Helsinki, Uusimaa, Finlanda)

 

 

Alte date lamuritoare: Credinţa ortodoxă este cea mai veche formă de creştinism din Finlanda. S-a răspândit în sudul Finlandei şi printre locuitorii Kareliei din jurul lacului Ladoga prin contacte comerciale şi de alte feluri cu Răsăritul, în urmă cu 1000 de ani. Fondarea mănăstirilor din insulele lacului Ladoga a contribuit semnificativ la răspândirea şi fixarea credinţei ortodoxe în estul Finlandei. Mănăstirile erau centre misionare importante.

 

 

În timpul dominaţiei ruse din secolul al XIX-lea, în Helsinki, Viipuri şi în istmul karelian, Ortodoxia a fost asociată cu elita asupritoare a ţării. Cu toate acestea, mulţi ţărani finlandezi, sami şi karelieni erau membrii ai Bisericii Ortodoxe.

 

La scurt timp după ce Finlanda şi-a declarat independenţa în 1917, Biserica Ortodoxă Finlandeză s-a separat complet de Biserica Rusă, devenind o parte a Patriarhiei Ecumenice. Noul calendar a fost şi el adoptat, inclusiv Pascalia, separând astfel Biserica Finlandei de restul Bisericilor Ortodoxe, indiferent dacă acestea urmau calendarul nou sau vechi bisericesc. Alte reforme introduse după independenţă au inclus înlocuirea limbii liturgice: slavonei îi ia locul finlandeza (se folosesc şi alte alte limbi în funcţie de parohie şi situaţie, de exemplu slavona, suedeza, engleza) şi mutarea scaunului arhiepiscopal din oraşul multietnic Viipuri în oraşul cu vorbitori de finlandeză Sortavala.

 

Până la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, majoritatea ortodocşilor finlandezi se găseau în Karelia. Din cauza războiului, mulţi rezidenţi din acea provincie de graniţă au fost evacuaţi în alte părţi ale ţării. Mănăstirea Valaam a fost evacuată în 1940, iar Mănăstirea Noul Valaam a fost fondată în 1941 în Heinävesi. Mai târziu, călugării din mănăstirile Konevitsa şi Petsamo s-au alăturat comunităţii de la Noul Valaam. A fost evacuată şi mănăstirea de maici de la Heinävesi în 1946. A fost stabilită o nouă împărţire în parohii, şi au fost construite multe biserici în anii ‘50. După ce oraşul Viipuri a fost înglobat în Uniunea Sovietică, scaunul său eparhial a fost mutat la Helsinki. O a treia eparhie a fost stabilită la Oulu în 1979.

 

 

Ajutaţi Mânăstirea Halmyris

Ajutaţi Mânăstirea Halmyris

Orice sumă ca ajutor poate fi depusă prin mandat poștal.

Adresa: Mânăstirea Halmyris, Murighiol, Tulcea, România
Pr. Arhim. Stareț Iov (Ion Archiudean)

Mai multe informații puteți afla pe

www.ManastireaHalmyris.ro și www.SfintiiEpictetSiAstion.ro

Slujbe live la duminici și sărbători

Transmisiuni in direct - slujbe

Vă anunţăm noutăţile

Parteneri

 

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți accesa conținutul Lăcașuri Ortodoxe EXCLUSIV prin e-mail, în sistem gratuit privat.