Icoana Maicii Domnului de la Socola, 1 februarie
Icoana Maicii Domnului de la Socola – Iasi, 1 februarie
A Inceput sa planga In ziua Sfantului Trifon, cel cu soimul pe umar
Pomenita In sinaxarele ruse la 1 februarie, Icoana Maicii Domnului care a lacrimat s-a aflat pentru o vreme la manastirea Socola – Iasi. Aceasta manastire din sudul Iasiului, ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu – sec. XVI – a fost pentru multa vreme un centru monahal vestit In spatiul ortodox, la Inceput cu scoala pentru maici si fiice de boier, iar din 1803, ca manastire de calugari, cu seminar teologic.
Icoana Maicii Domnului de la Socola – Iasi, 1 februarie
Numele sau, de „Socola”, provine de la cuvantul slavon „socol”, care Inseamna „soim”, pentru ca aici fusese o crescatorie de soimi ce erau dati ca tribut turcilor. Romanii au cunoscut acest centru mai ales din scrierile lui Ion Creanga, ce a fost elev la seminarul de aici.
La rusi, acest seminar era considerat o adevarata „Academie teologica”.
Brusc, in ziua de 1 februarie 1854, Icoana Maicii Domnului de pe catapeteasma bisericii manastirii (cu hramul Schimbarea la Fata) a Inceput sa planga, la sfarsitul Sfintei Liturghii.
Primul care a observat a fost paracliserul, apoi ieromonahul Isaia, care l-a Instiintat pe episcopul Filaret Scriban, rectorul seminarului.
Cu totii au verificat minunea cu grija, ca nu cumva sa fie vorba doar de stropirea cu agheazma de Sfantul Trifon, slujita In acea zi. Pana la vecernia de seara, dinaintea praznicului Intampinarii Domnului, ei au Inchis biserica, dupa ce stersesera icoana de… lacrimi.
Seara, minunea s-a confirmat pe deplin: Maica Domnului din Icoana plangea; se puteau observa lacrimile, cum se formeaza si cum siroiesc pana la marginea Icoanei. Cei prezenti s-au umplut de uimire, cantand Paraclisul Maicii Domnului. Icoana a plans aproape zilnic, pana In luna aprilie a aceluiasi an.
Episcopul Melchisedec de Roman, profesor la seminarul de la Socola, a relatat In amanunt minunea, In lucrarea „Tratat despre cinstirea si Inchinarea sfintelor icoane” (aparuta In Bucuresti, 1890), Insotita de consideratii cu privire la semnificatia minunii acesteia si a minunilor legate de Icoanele care plang, In general.
Icoana Maicii Domnului de la Socola – Iasi, 1 februarie
„Lacrimarea icoanelor este semn prevestitoriu de mari calamitati si nenorociri. ?i In adevar, am urmarit cu atentie soarta Manastirii si Seminarului de la Socola, care au mers treptat spre decadere, pana ce Manastirea a ramas ca si pustie, iar Seminarul se sbuciuma prin Iasi, mutandu-se din casa In casa, ca un copil orfan…
Dupa lacrimarea Maicii Domnului, In fruntea Manastirii s-au randuit, unul dupa altul, oameni nedemni, unii mai de tot smintiti, unul betiv, Incat a tras cu pistolul In Mitropolit, protectorul sau… E lesne de Inteles ca astfel, disciplina si randuiala educatiei bisericesti au disparut cu totul: moralitatea a decazut si elevii se duceau noptile In oras la nebunii tineresti si la ascultarea conferintelor nocturne, ce tinea In ascuns nihilistul Russel si altele. (…) Un lucru pentru mine este fara Indoiala – ca biserica si ca popor suntem vrednici de plans nu numai de una sau doua icoane, ci de toate icoanele din tara”.
Icoana Maicii Domnului de la Socola – Iasi, 1 februarie
Este vorba de faptul ca In 1886 seminarul s-a mutat la Iasi, manastirea s-a desfiintat si In locul ei s-a organizat o scoala de meserii. In 1905 aici a fost Infiintat azilul de alienati, care astazi este clinica de psihiatrie. La acestea se adauga vremurile de razboi care au venit, cu austriecii, dar si epidemiile frecvente In Romania din acea perioada (de holera si angina difterica), In urma carora au murit multi copii – considerate ca evenimente prevestite prin plangerea Icoanei.
Icoana a fost mutata In catedrala din Iasi, dupa construirea acesteia, In 1886. In prezent se afla vizavi de moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, ferecata In argint de catre boierul Nicolae Roznoveanu In 1855, avand marimea de 0,80 / 1 m. Este cunoscuta drept Icoana facatoare de minuni, obiceiul locului fiind Intai Inchinarea la Icoana, si abia apoi la sfintele moaste.
Credinciosii rusi considera ca despre aceasta Icoana a scris Lev Tolstoi In „Razboi si pace” si ca plansul ei s-a datorat disparitiei centrului monahal de la Socola.
Icoana Maicii Domnului de la Socola – Iasi, 1 februarie
Dar…
Concomitent cu plangerea Icoanei de la Socola, au lacrimat si alte Icoane facatoare de minuni, de la Trifesti – Roman si Vladesti – Pascani, ceea ce indica faptul ca mila Maicii Domnului nu viza niste evenimente locale, fie ele razboaie, epidemii, disparitii de manastiri, ci sufletele crestinilor, spre a se Intoarce, prin pocainta, la Dumnezeu. Lacrimile Preacuratei au Inmuiat inimile multora, care s-au Intarit In credinta, laudand numele Domnului.
Icoana de la Socola este cinstita si pentru vindecarile care se savarsesc, celor care se roaga Inaintea ei. Iar In incinta spitalului de boli nervoase este pana azi o bisericuta, In locul manastirii de odinioara – Socola, unde se fac rugaciuni pentru cei bolnavi.
Si ne Intrebam: oare Intamplator Icoana a Inceput sa planga In ziua Sfantului Trifon, Mucenic si Doctor fara de Arginti?
