Saptamana de rugaciune pentru unitatea crestina 2011 – inca o runda de “asistari” reciproce, presarate cu regrete papale
Lacasuri Ortodoxe: din Vatican
Papa Benedict al XVI-lea s-a plans ca unitatea crestinilor este "Inca Indepartata", ieri, miercuri, 19 ianuarie 2011, In timpul audientei sale generale de la Vatican, unde s-a sarbatorit Saptamana de rugaciune pentru unitatea crestinilor, dupa cum se arata intr-o scrisoare AFP.
©O analiza pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin
In timpul acestei Saptamani traditionale de Rugaciune pentru ecumenism, "regretul referitor la incapacitatea de a Impartasi aceeasi Euharistie – un semn ca suntem Inca departe de unitate – este deosebit de puternic", a spus Papa, Inaintea a 2.500 de credinciosi, In Vatican.
Pentru el, aceasta reprezinta "o incitare la a depasi toate obstacolele" ce se afla pe acest drum, arata "La Croix" in editia de astazi, 20 ianuarie 2011.
Papa Benedict al XVI-lea, de asemenea, a facut si un apel la crestinii de diferite confesiuni sa fie "marturisitori" ai credintei lor, pentru a fi "purtatorii unui mesaj care sa ghideze si sa lumineze calea omului contemporan, de multe ori lipsit de puncte de referinta”.
Aceeasi zi de miercuri, 19 ianuarie 2010, coincide si cu Boboteaza ortodoxa (ortodocsi, dupa calendarul Iulian), ocazie cu care mii de rusi sarbatoreau sarind In apele reci ale lacurilor si raurilor (barbati si femei de toate varstele, copii). Ceremonia, dedicata botezului lui Hristos, le permite credinciosilor sa se curete prin orice izvor de apa care a fost binecuvantat, pentru un interval de 24 de ore.
Si in Romania saptamana ecumenica este in curs de desfasurare, dupa un program hotarat de Patriarhia Romana cu responsabilii pentru dialog local ai Bisericilor crestine din Bucuresti, Patriarhia atragand atentia in mod expres (si repetat) exact asupra aspectului care sta la baza dezamagirilor Papei Benedict al XVI-lea: "Clericii ortodocsi romani prezenti la rugaciunea ecumenica organizata de celelalte Biserici crestine, vor asista la rugaciunea acestora, fara implicare liturgica, iar, apoi, vor putea rosti un cuvant privind tema Intalnirii" – tema care, culmea, este in acest an… „?i staruiau In Invatatura apostolilor si In Impartasire, In frangerea painii si In rugaciuni”.
Prin urmare, cel putin deocamdata, ideea saptamanii ecumenice – atat de inspaimantatoare pentru partile radicale ale diferitelor confesiuni crestine (in special ortodoxe) – ramane doar una a vizitarii si "asistarii" reciproce, fara vreo agreere reciproca de tip dogmatic sau ritualic. Problema extinderii altor religii in Occident, precum Islamul, in special sub ochii Vaticanului – framantat in plus de chestiunea interna a abuzurilor sexuale comise de propriii clerici – se pare ca deocamdata nu reuseste sa starneasca o ingrijorare evidenta, care sa grabeasca gasirea unor solutii ecumenice reale, decat in zona in care ateismul sau renuntarea la crestinism reusesc deja, intr-un mod evident si amenintator, rasturnarea valorile traditionale. Poate ca tocmai din aceasta cauza, Papa Benedict al XVI-lea, reprezentant catolic, a fost nevoit sa reactioneze oficial, dar in numele crestinilor in general, impotriva atacurilor asupra Bisericii Copte – desi mai apropiat Ortodoxa – din Egipt, riscand, conform declaratiilor ulterioare, distrugerea relatiilor diplomatice cu aceasta tara. ?i, poate tot de aceea, Vaticanul face un prim pas in primirea (sau reprimirea) reprezentantilor Bisericii Anglicane in sanul Bisericii pe care o conduce.
Ortodoxia rasariteana, jucand un rol (teoretic) ecumenic ce pare mai mult obligatoriu, ca si cand ar fi impus din Occident, ramane in acest moment eventual preocupata de problema de baza a calendarelor, care continua sa o fragmenteze in doua grupari distincte (cu „stil" nou si vechi – vezi mai sus, de exemplu, preocuparea fata de saptamana ecumenica crestina, a celor ce serbeaza in aceste zile Boboteaza), bucurandu-se doar de "tratamente ecumeniste" din partea catolica in cazurile in care, in special in Occident, bisericile ramase goale datorita promovarii moderne ateiste si dezinteresului unei societati dedicate consumului fata de religie, continua sa fie puse la dispozitia celor ce incearca sa improspateze prin slujirea Ortodoxa adusa dinspre rasarit, aerul crestin, la radacinile „modernei” Europe. Astfel, solutia ecumenica „mai lumeasca”, a unei uniuni crestine visate ca o suma intre masele de credinciosi de diferite confesiuni (ce parea initial a fi destul de usoara), trasata in special de partea vestica, dar ramasa si respectata de toti ceilalti doar la nivel teoretic (prin asistenta reciproca si toleranta) pare a va fi compensata (precum in bisericile parasite) in mod firesc, de solutia duhovniceasca rasariteana (mult mai greu de realizat – recunoaste chiar catolicimul de azi in Occident), deja aflata In actiune, si mult mai practica: marturisirea si slujirea crestina continua si neschimbata, in lumea contemporana.
©O analiza pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 51/2011
