Sfanta Manastire Cozia si-a serbat hramul inchinat “Sfintei Treimi”

Sfanta Manastire Cozia si-a serbat hramul inchinat "Sfintei Treimi"

Luni, 24 mai 2010, Sfanta Manastire Cozia, ctitoria Marelui Voievod si Domn Mircea cel Batran" (31 ianuarie 1418 – 31 ianuarie 2009), Intr-un cadru liturgic solemn si-a serbat patronul spiritual, pe Marele, Puternicul si Iubitorul de oameni Dumnezeu, In Sfanta Treime.

Ceremonia a Inceput In seara zilei de 23 mai cu Slujba Privegherii si a continuat astazi cu Acatistul “Sfintei Treimi”, Sfanta Liturghie si Parastasul de pomenire a ctitorilor si binefacatorilor sfantului locas.

Sfanta Liturghie Arhiereasca a fost oficiata de Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului si un sobor de peste 30 de preoti, stareti si diaconi, de la parohiile si manastirile din eparhie si din tara, la strana dand raspunsuri Corul „Strana Manastirii Cozia, condus de Prof. Drd. Iustin Androne.

Dupa citirea Sfantei Evanghelii, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul a rostit un cuvant de Invatatura In care a a vorbit despre dogma Sfintei Treimi care reprezinta adevarul de temelie al Invataturii crestine si suprema taina a existentei, aratand ca: „Sfanta Treime este modelul de comuniune si iubire pentru persoanele umane, pentru ca Tatal, Fiul si Duhul Sfant, o fiinta fiind sunt trei persoane, trei ipostasuri si au o iubire desavarsita Intre ele si aceasta iubire se rasfrange asupra omului creat dupa chipul si asemanare Sa”.

La acest eveniment sarbatoresc a participat si Inaltpreasfintitul Parinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, care i-a binecuvantat pe credinciosii prezenti, multumind lui Dumnezeu pentru aceasta deosebita si sfanta zi.

La slujba hramului au fost prezenti reprezentanti ai autoritatilor locale si de stat, personalitati culturale, istorici, profesori, preoti si sute de credinciosi din judet, din tara si de peste hotare (un grup de credinciosi din Spania).

Scurt istoric

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfanta Treime”, la Inceput a fost cunoscut sub numele de ”Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de ”Cozia”, dupa muntele din vecinatate.

Biserica mare cu hramul ”Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, Intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata In 1517, In vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care Ii poarta numele, dupa cum se vede Intr-un fragment de inscriptie; Intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul ?erban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza In naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail In costume de cavaleri, iar In stanga se afla portretul lui ?erban Cantacuzino.

Catapeteasma originara din lemn, a ars si a fost refacuta In 1794 din caramida, fiind zugravita In anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si ?tirbei Intre anii 1850-1856; tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.

In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata In 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.

Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” (1583), iar celalalt, ”Duminica Tuturor Sfintilor” (1710).

Paraclisul din zid, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, asezat In coltul de sud-est al manastirii, dateaza din anul 1583.

Paraclisul, zis brancovenesc, asezat In coltul de nord-est, este din caramida, avand doua case boltite si un foisor. Dateaza din anii 1710-1711.

Bolnita se afla pe partea cealalta a soselei, avand hramul ”Sfintii Apostoli” si a fost zidita Intre anii 1542-1543 de Petre Voievod (Petru de la Arges – 1535-1545) numit si Radu Paisie.

In corpul de cladiri de pe latura estica a fost amenajat un muzeu In care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona: epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tiparita de mitropolitul Varlaam, Psaltirea In versuri a lui Dosoftei – 1673, un anteriu al preotului Radu ?apca, pe care Cuza l-a numit aici crator-civil.

Intre anii 1927-1930, biserica cea mare a fost Invelita cu tabla si i s-a spalat pictura. Asezamantul monahal a fost restaurat In Intregime Intre anii 1958-1962, cand s-au consolidat chiliile si cele doua paraclise. Lucrarile de restaurare au continuat si dupa 1970, cand s-a introdus Incalzirea centrala, iar biserica a fost acoperita cu tabla de arama, prin stradaniile Episcopiei Ramnicului si ale staretului Gamaliil Vaida.

In ”Cerdacul lui Mircea”, din corpul de chilii dinspre Olt, a scris Grigore Alexandrescu cunoscuta poezie ”Umbra lui Mircea la Cozia”, una dintre cele mai frumoase poezii din literatura romana.

Dupa cum mentioneaza documentele vremii, Incepand cu anul 1415, la Cozia a functionat pana In secolul al XVIII-lea o scoala manastireasca. Din secolul al XIV-lea Cozia devenea unul dintre cele mai importante centre culturale.

Cozia Veche sau ”Schitul de piatra”, situata la un kilometru nord de manastire, are hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” si "Cuvioasa Parascheva" si se crede ca ar fi ctitoria lui Radu, tatal lui Mircea, la sfarsitul secolului al XIII-lea Inceputul secolului al XIV-lea. Documentar este atestata la 8 noiembrie 1601 si 8 noiembrie 1602, cand Teofana monahia, In actele de donatie catre manastirea Cozia, mentioneaza doi nevoitori ai acestui schit. Ultima mentiune documentara despre viata acestui schit poarta data de 8 septembrie 1837.

Manastirea Cozia ramane cea mai reprezentativa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, dar are si o mare Insemnatate In ceea ce priveste cercetarea studiului de cultura si arta a poporului nostru In secolul al XIV-lea, fiind o bogata sursa de documentare pentru arhitectura, sculpturile In piatra si lemn, ca si In pictura.

Transmite pentru Lacasuri Ortodoxe: Arhidiacon Ioan Liviu Gaman

©Redactare: Teo-CHristian

publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 19/2010