publicat în: Arhivă

Un mitropolit roman, Sfantul Varlaam al Moldovei (30 august)

Varlaam a fost mitropolit al Moldovei in perioada anilor 1632-1653. A pastorit Moldova in timpul mai multor domnii, perioada cea mai lunga fiind In timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Remarcabil a fost faptul ca In toata aceasta perioada nu a intrat In conflicte cu nici unul dintre domnii Moldovei.

A fost o perioada foarte zbuciumata pentru istoria statului moldovean. Nicolae Iorga In „Istoria bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor", descrie aceste momente de razvratire sociala si politica din istoria Moldovei: "


Trecura numai cateva luni de la venirea In domnie a lui Matei si dupa exemplul dat de munteni, boierii si tara se ridicara In Moldova asupra lui Alexandru Ilias si a grecilor lui. Sprijinitorul strainilor trebuia sa plece, iubitorii unei domnii romanesti cu boierii romani credeau sa poata avea iarasi pe Voda-Barnovski, si, Intre cei cari-l Intampinasera la Iasi, trebuie sa fi fost si acel vechiu credincios care era Varlaam, noul Mitropolit."

Miron Barnovski a fost ucis de turci, spre deosebire de Matei Basarab, care a reusit sa devina domnul Moldovei
Daca din punct de vedere politic erau vremurile din urma ale domniilor pamantene, nu acelasi lucru putem afirma despre viata culturala a Tarilor Romane. Cultura nationala renaste cu o vigoare neasteptata, si in fruntea acestei miscari culturale se afla biserica ortodoxa romana.

"Biserica ortodoxa romana din toate cele trei Tari Romanesti cunoaste acum perioada ei de apogeu, prin marii ei ierarhi carturari, prin multimea cartilor tiparite, prin introducerea limbii romane in cult, in locul celei slavone, prin numeroasele lacasuri de inchinare ridicate, prin multiplele legaturi interortodoxe care culmineaza cu Sinodul de la Iasi din 1642".

In aceste conditii este numit mitropolit al Moldovei, Varlaam, un calugar de la manastirea Secu.

Cine era Varlaam? Ne-am astepta sa fie spita de boier sau os domnesc, cum era mitropolitul Kievului, Petru Movila, si cum se obisnuia In acele vremuri. Evul mediu, chiar si In Tarile Romane, privilegia casta celor bogati si nobili, adica pe boieri. Rareori s-a Intamplat sa fie promovati tarani simpli, razesi, si asta In epoca marii cruciade romanesti Impotriva otomanilor, o perioada legendara In constiinta romanesca, precum epoca Sfantului Stefan cel Mare. Mai mult decat atat, In sec. al XVII-lea, nici macar boierii romani nu mai aveau trecere la domnie. Tot mai multi bogatasi de origine greaca care i-au creditat pe domnii romani pentru a ocupa tronul, sunt ridicati la rangul de boieri primind functii si pamanturi In Tarile Romane. Nici biserica ortodoxa nu scapa de influenta greceasca. Domnii aveau obiceiul sa Inchine manastiri romanesti celor de la muntele Athos, etc. Asa cum am vazut si In relatarile calatorilor straini, in Moldova se gaseau numerosi egumeni de origine greaca.

De aceea ascensiunea lui Varlaam pare mai degraba ca tine de vointa lui Dumnezeu decat de interesele mai marilor locului. "Era un calugar dupa nevoile timpului si dupa dorinta unui Teofan, unui Petru Movila, innoitorii ortodoxiei In aceste parti."

Varlaam era fiu de razes (n.n. razesii erau tarani liberi, care detineau pamant), din malul argilos al Bolotestilor, un sat din regiunea Putnei. Era un tinut de podgorii si mori, peste care stapaneau cu hrisoave vechi, razesii Tarii de Jos.

Se numea Motoc, dupa un nume foarte purtat In regiune si chiar s-a crezut candva ca dansul este unul din Indepartatii urmasi ai vornicului Motoc, Intorsi In sat sa razaseasca. Nu era singur la parinti. Mai avea Inca doi frati si doua surori. A invatat carte greceasca si slavoneasca in , de pe valea Secului, calugarit apoi la Secu. Aceasta manastire a fost ridicata din ruine, In 1602, de Nestor Ureche si sotia sa, Mitrofana. Varlaam a fost printre primii monahi care au slujit la Secu. In anul 1610, Varlaam a devenit egumen la Secu, pentru aproape doua decenii. Din aceasta vrednicie a fost ridicat la suprema treapta ierarhica din Moldova.
Probabil cunostinta sa de carte si legaturile puternice cu domnia l-au ajutat sa devina mitropolit, trecand peste unele trepte ierarhice, dupa cum era tipicul ortodox.

Un exemplu revelator al relatiei sale stranse cu domnia este faptul ca In anul 1628 a fost chemat de Miron Barnovski la Suceava si trimis la tarul Moscovei, fiind "purtator de scrisori al Mitropoliei din Moldova la patriarhul rusilor" (este posibil sa fi fost deja arhimandrit In 1628). Probabil, nu Intamplator fusese trimis chiar el, de vreme ce era nu numai sfatuitorul domnului ci si duhovnicul lui. Era si cea dintai misiune eclesiastica moldoveneasca In Rusia. Desi scopul declarat al misiunii era legat de strangerea legaturilor Intre cele doua biserici, este posibil sa fi avut si un scop politic secret nedeclarat. Probabil si prietenia cu Petru Movila, mitropolitul de la Kiev, care avea multiple legaturi cu lumea eclesiastica si politica din mediul grecesc si slavonesc, a favorizat ascensiunea lui Varlaam. Apoi domnul Moldovei, Miron Barnovski era ruda mitropolitului de Kiev. Dincolo de aceasta, lui Varlaam Insusi i-a revenit meritul de a se face remarcat prin calitatile sale personale deosebite, amintite deja. Dealtfel, cum am vazut, mitropolitul Varlaam s-a Inteles bine si cu alti domni ai Moldovei.

Varlaam a jucat un rol deosebit in viata politica si culturala a Moldovei.
In viata politica, Varlaam era "singurul sau sfetnic de taina (n.n. sfetnicul lui Vasile Lupu) care Indrazneste sa-l cheme la Indreptare si sa-l mustre." De altfel, zilnic Isi facea simtita prezenta la curte si, din deciziile luate de domnitor In ceea ce priveste viata bisericeasca, ne dam seama de puternica influenta a mitropolitului. Astfel se explica ctitoriile sale religioase (Ex: manastirea trei Ierarhi, refacerea bisericii Golia, etc). Varlaam Insusi a sfintit Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, la 6 mai 1639 unde au fost asezate moastele Sfintei Paraschiva (la 13 iunie 1641), daruite domnului moldovean de patriarhul ecumenic Partenie I, In semn de recunoastere pentru achitarea tuturor datoriile Patriarhiei.

Vasile Lupu a acordat numeroase danii si scutiri manastirilor si bisericilor din Moldova, cele mai numeroase fiind acordate mitropoliei Moldovei din Suceava si manastirii Secu.
Mai mult decat atat, preotii ortodocsi, mai ales cei din Iasi, se bucura si de o serie de privilegii: "am dat si am miluit si am Intarit rugatorilor nostri, tuturor preotilor si diaconilor ce sunt la toate bisericile din targul Iasi si traiesc In acest targ, pana cand domnia mea vom fi In viata, ei sa aiba de la domnia mea slobozenie, sa nu se lucreze nicio munca, nici la cetate, nici la moara, nici la targ, nici mitropolitului, nici podvoade sa nu care….".

Mitropolitul Varlaam avea drept de judecata asupra tuturor chestiunilor bisericesti, dar si asupra unor probleme juridice laice.

Este remarcabil modul In care a reusit sa se mentina In fruntea mitropoliei Moldovei In vremea unui domnitor atat de aprig cum era Vasile Lupu si pe care Nicolae Iorga Il considera "facator si izgonitor de patriarhi".
Dar, Varlaam a fost In primul rand o personalitate culturala.

Probabil, sfatuit de mitropolit, domnul Vasile Lupu a cumparat de la boierul Mihai Furtuna, fost mare comis, cu 200 de lei, casa din Ulita Ciobotareasca langa "halesteul Bahluiului". Aici a facut Scoala de la Trei Ierarhi si, Varlaam " capata de la Petru Movila pe Insusi rectorul de atunci al scolii de la Kiev, ieromonahul Sofronie Pociatki", o personalitate a acelor vremuri. Era o scoala moderna pentru acele vremuri, deoarece se predau aceleasi materii ca si la scolile iezuite din Apus. Cei care studiau la aceasta scoala stiau foarte bine limba slavona si slavona bisericeasca. Aici a studiat unul dintre marii carturari ai Moldovei, Nicolae Milescu Spatarul.

A fost unul dintre cei mai aprigi aparatori ai Ortodoxiei. Nu s-a multumit sa condamne calvinismul care tindea sa se extinda si In Tarile Romane. A combatut dogma calvina printr-o Invatatura crestina ortodoxa argumentata.
In 1642 carmuitorii calvini, maghiari din Alba Iulia, au tiparit un "Catehism calvinesc" in limba romana.
Dandu-si seama de scopurile prozelitiste urmarite prin publicarea lui, mitropolitul Varlaam a convocat un sobor la care au participat toti ierarhii din Tara Romaneasca si Moldova – Sinodul de la Iasi din 1642. Se pare ca au fost convocati si egumenii marilor manastiri si chiar carturarii laici. Printre participanti se numarau si Porfirie, mitropolitul Niceei, Meletie Sirigul, cel mai mare cunoscator de dogme din rasaritul grecesc, dascalii de la Trei Ierarhi, teologi din Rusia, presedintele Sfatului Mitropolitan de pe langa Petru Movila etc.

Cei prezenti au aprobat un Raspuns la acel catehism, Intocmit de mitropolitul Varlaam, tiparit poate la Iasi, sub titlul Cartea care se chiama Raspunsul Impotriva catrehismului calvinesc, in care se combateau principalele Invataturi calvine (dar numai cu citate din Sfanta Scriptura) expunandu-se si Invatatura ortodoxa asupra problemei respective. De o mare Insemnatate era si prefata, In care apare ideea de unitate nationala, caci mitropolitul se adresa tuturor romanilor, In primul rand celor din Transilvania.
Tipografia a fost una dintre cele mai importante tehnologii care au patruns In Moldova, datorita eforturilor sustinute ale domnului Vasile Lupu si ale mitropolitului Varlaam, prin intermediul careia este raspandita Invatatura ortodoxa. Vasile Lupu solicitase tiparnita (utilaj tipografic) de la Petru Movila pe care o instaleaza la manastirea Trei Ierarhi,
prima lucrare publicata fiind despre Sinodul de la Iasi din 1642

In 1643 s-a terminat de tiparit una dintre cele mai reprezentative carti din vechea cultura romaneasca, intitulata "Carte romaneasca de Invatatura, dumenecele preste an si la praznice Imparatesti si la svanti mari", cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Cazania lui Varlaam.
Este o lucrare masiva, cu 506 foi, cu numeroase gravuri In lemn, reprezentand scene biblice, vignete initiale Inflorate, podoabe finale. Prin continut cat si prin frumusetea graiului Intalnit In cazaniile ei, "Cartea romaneasca de invatatura" din 1643, a cunoscut cea mai larga raspandire dintre vechile tiparituri.

Era o scriere de cea mai mare Insemnatate In ceea ce priveste adevarul graiului romanesc. "In acest stil viu si plin de culoare… nu se mai facusera carti bisericesti pana atuncea. Varlaam tipari acum pe-a sa la 1643. Titlul era «Carte romaneasca de Invatatura» – nu rumaneasca, Varlaam avand constiinta obarsiei romane a neamului sau."
Aceasta lucrare a avut ecouri peste timp si In toate regiunile romanesti, mai ales In Transilvania, Intarind credinta ortodoxa si constiinta de unitate nationala. Nicolae Iorga observa acest lucru: „Ea fu primita cu deosebita Intelegere si pastrata cu iubire In toate tinuturile romanesti; pana astazi Inca, In departate locuri ardelene, oamenii desgustati de un scris modern, Impestritat cu vorbe de Imprumut, pe care nu-l Inteleg; cer de la preotul mai tanar, care vrea sa predice original, a mai deschide pentru dansii vechile foi unse si roase ale cazaniei moldovenesti din vremea lui Vasile Lupu."

„Numai un ierarh cu adanca Intelegere a nevoilor spirituale, asa cum ele erau In acele vremuri de framantari religioase, avand In acelasi timp si experineta propovaduirii cuvantului ortodox evanghelic In mijlocul umililor tarani, care nu puteau folosi subtilele, si uneori, doctele exegeze din Evanghelia lui Coresi, ar fi putut da o asemenea Cazanie."
Noua Cazanie a lui Varlaam, scrisa In minunata limba romaneasca, a fost Indreptarul constiintelor romanilor ortodocsi din largul pamantului nostru.
Alta lucrare a fost tiparita In 1644, „Cele sapte Taine ale Bisericii". Este tradusa In colaborare cu Eustratie Logofatul

In 1645 Varlaam a scris la Iasi „ Raspunsuri" scurte la adresa unui catehism calvinesc din Tara Romaneasca si „Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu".

In 1648 a scris „ Cartea romaneasca de Invatatura de la pravilele Imparatesti si de la giudeate".
Sinteza a normelor literaturii romane literare din aceasta epoca, limba lui Varlaam este foarte unitara pe plan fonetic, lexical, morfologic si sintactic. Putine la numar, si periferice In sistemul limbii romane, abaterile de la normele In vigoare se datoresc, nu nesigurantei lui Varlaam In manuirea materialului lingvistic, ci faptului ca Insasi limba romana literara de atunci nu era pe deplin unitara.
Mitropolitul moldovean s-a debarasat de majoritatea slavonismelor bisericesti, curente In cartile religioase romanesti din secolul al XVI-lea (tiparituri si manuscrise) si In primele decenii ale secolului al XVII-lea. Nicolae Cartojan remarca just ca aceste elemente slave se Intalnesc rar, la distante mari si "ca Intelese Intr-o vreme cInd cultul divin se savIrsea In limba slava, ele dau azi scrisului sau un usor caracter arhaic, mai ales ca ele se Imperecheaza uneori cu elemente latine, azi disparute din circulatia limbii.

Mitropolitul Varlaam a pus pecetea sa de necontestat pe dezvoltarea limbii si culturii romane din secolul al XVII-lea, fiind deschizator de drumuri In evolutia ulterioara a culturii romanesti.
In 1653 s-a retras din scaun, asezandu-se la manastirea Secu, unde a si murit (n.n. se retrage din scaun in anul mortii lui Vasile Lupu). A plecat la cele vesnice In anul 1657.
A fost trecut In randul Sfintilor prin sedinta BOR din 11-12 februarie 2007, sub presedintia vrednicului de pomenire, Teoctist, patriarh al BOR. S-a hotarIt ca zi de pomenire a sfantului ziua de 30 august. Proclamarea ca sfant a avut loc la data de 29 august 2007 Icadrul unei ceremonii desfasurate la manastirea Secu,unde Varlaam a fost egumen, sub presedintia mitropolitului Daniel al Moldovei, devenit patriarh.

Florentina Ontoiu (istoric)