Boboteaza printre romani
Boboteaza este sarbatoarea prin care retraim botezul Domnului la Implinirea varstei de 30 de ani, de la Inaintemergatorul Sau, Ioan ( " Cel mai mare om nascut din femeie" Matei XI, 11):
" In acest timp a venit Iisus din Galileea la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de catre el.14. Ioan Insa Il oprea zicand: Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine, si tu vii la mine? 15. Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa Implinim toata dreptatea. Atunci l-a lasat.16. Iar botezandu-se Iisus, Indata ce a iesit din apa, iata cerurile I s-au deschis, si el a vazut Duhul lui Dumnezeu pogorandu-se ca un porumbel si venind spre el.17. Si iata, glas din ceruri zicand: " Acesta este Fiul Meu cel iubit Intru Care am binevoit." (Matei cap 3)
Boboteaza este sarbatorita pe 6 ianuarie, fiind una dintre cele mai importante sarbatori crestine, existand dovezi, ale comemorarii ei In vremurile apostolice.
La noi, In tinuturile romanesti, sarbatoarea a patruns prin intermediul Apostolului Andrei. Ea s-a mentinut In tot evul mediu, ca dovada a perenitatii crestinismului pe teritoriul romanesc.
Astfel, calatori straini prin Tarile Romane (fie ca sunt Inalti prelati catolici sau ortodocsi, fie ca sunt diplomati sau soldati, etc) amintesc despre aceasta sarbatoare.
Nicolo Barsi, calugar italian din Lucca, a calatorit de doua ori In Moldova, Intre 1632-1639:
" In aceasta provincie se mai gaseste un orasel numit Siret…..Aici se afla o manastire foarte frumoasa a calugarilor dominicani (n.n. Este vorba despre Episcopia catolica a Milcoviei, Infiintata In sec. XIII) unde statea si episcopul orasului, din acelasi ordin. In incinta manastirii era o fantana In care orisicine se spala In noaptea Sfantului Ioan Botezatorul se vindeca de orice boala. Venind dupa catva timp un domn numit Ioan Baptista Bellichini (Stefanita Rares), dusman al religiei catolice (n.n. intrucat incercau "convertirea" ortodocsilor la "crestinism"), acesta a daramat acea manastire si a gonit pe toti calugarii Impreuna cu episcopul lor si de atunci Incoace fantana si-a pierdut acea putere minunata." (Calatori straini In Tarile Romane, vol V)
Cu toate acestea Nicolo Barsi recunoaste, In urma unor discutii cu armenii si moldovenii din partea locului ca Inca mai are puteri, si dupa desfiintarea episcopiei catolice:
" …si eu am vorbit cu multi dintre ei si mi-au spus ca daca se spala acum In aceasta fantana In acea noapte a Sfantului Ioan, macar ca nu recapata veche sanatate, ei simt o mare usurare."
Un calugar din Cazan, Vasile Gogora, In peregrinarile sale prin lumea orientala (Rusia, Egipt, Ierusalim, etc.) ajunge si In Moldova, tot In sec. XVII, In vremea domnului Vasile Lupu si a mitropolitului Varlaam. El descrie obiceiurile de Boboteaza din regiunea Sucevei:
"Am stat trei saptamani In Moldova si In timpul cat ma aflam acolo, acel mitropolit a venit In ziua Bobotezei si a facut slujba la acea sarbatoare cuvant cu cuvant cum se slujeste acum la Moscova, si a aruncat crucea In apa, dar ei se deosebesc de noi prin aceea ca atunci cand merg cu crucea ostenii bat din tobe. Iar pentru domnul Moldovei si fiul sau (n.n. Vasile Lupu si fiul sau, Ioan) s-au facut doua scaune mari dupa chipul nemtesc si acoperite cu catifea rosie. Si cand se ducea spre apa, Inaintea lor merg multi oameni cu tobe, iar altii cu arme de foc si lanci. Iar dupa ce s-a facut slujba, pe cand se Intorc de la apa, se trage cu tunul si se slobozesc pustile"
Daca primul calator amintit, Nicolo Barsi, apartinea spatiului apusean catolic latin, cel de-al doilea se integra In spatiul ortodox slav. Astfel se explica faptul ca Intelege slujba " cuvant cu cuvant ca la Moscova". In ambele marturii despre Boboteaza este subliniata importanta apei sfintite pentru, crestini cu ocazia acestei sarbatori.
Si astazi se mai pastreaza obiceiul aruncarii In apa a Sfintei Cruci, de catre preot .
Florentina Ontoiu (istoric)
