Mitropolitul Hilarion: Absența unor Biserici în Amman nu va face întâlnirea mai puțin importantă
Vă oferim, mai jos, traducerea unui interviu acordat de Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, Agenției Interfax Religion, înainte de întâlnirea de la Amman. Interviul a fost publicat în limba rusă, de Departamentul de Relații Externe al Patriarhiei Moscovei condus de Mitropolit:
– Înaltpreasfinția Voastră, ce așteptați de la întâlnirea din Amman?
– Așteptăm o discuție frățească a Primaților și a reprezentanților Bisericilor Ortodoxe locale, cu privire la chestiunile legate de lumea ortodoxă de astăzi. Există multe astfel de chestiuni, iar încercările de a prezenta lucrurile în așa fel încât acestea ar fi rezolvate deja nu pot fi decât înșelătoare.
Astfel, de exemplu, Patriarhia Constantinopolului susține că a „rezolvat” deja problema schismei ucrainene. Dar este imposibil să remediezi o schismă printr-o simplă legitimare a acțiunilor schismaticilor, fără pocăința și re-hirotonirea celor care se numesc ierarhi fără a avea cu adevărat rang preoțesc. În Biserica Ortodoxă, numai un Episcop care a fost hirotonit de doi sau mai mulți Episcopi cu acest drept poate fi considerat Episcop.
„Ierarhia” actuală a Bisericii Autocefale din Ucraina este alcătuită din oameni care nu au hirotonie canonică. Unul dintre ei, spre exemplu, a fost hirotonit de două persoane, și anume de un Episcop al Bisericii Ruse căruia i se interzisese să mai oficieze slujbe și un impostor care se preface uneori a fi Episcop ortodox, alteori Episcop uniat, alteori pastor anglican și care în realitate nu are altceva decât o hirotonie diaconală. Oamenii care au fost hirotoniți în acest fel sunt numiți „consacrați de sine”, de către oameni.
Acum, Patriarhul Bartolomeu, fără nicio anchetă, pe baza unor documente falsificate, comunicate de către schismatici, i-a primit în comuniune, fără penitență sau o nouă hirotonie, „restabilindu-i” în ranguri episcopale pe care nu le au și, în realitate, nu le-au avut niciodată. Au fost, de asemenea, multe alte încălcări în procesul de acordare a “autocefaliei Ucrainei”, așa cum se exprimă Patriarhia Constantinopolului. Și, cel mai important, este că autocefalia a fost acordată unui grup de schismatici, contrar voinței Bisericii canonice Ucrainene care deține 12.000 de parohii, mai mult de 250 de mănăstiri și milioane de închinători. Nu s-a cerut autocefalia, dar s-a vrut să se impună. Când s-a refuzat, Tomosul a fost acordat unei grupări alternative.
– Înaltpreasfinția Voastră, Mitropolitul Onufrie va participa la întâlnire?– Da.
– Nu sunteți îngrijorat că absența unei serii întregi de Biserici autocefale, în Amman, va face ca întâlnirea să fie insuficient de autoritară?– Suntem gata să discutăm problemele inter-ortodoxe în orice format, bilateral, trilateral, multilateral. Patriarhul Ierusalimului a invitat toate Bisericile locale recunoscute de toți să participe. Unii au răspuns acceptând, alții refuzând. La Sinodul din Creta, convocat de Patriarhul Constantinopolului în 2016, nu toți au venit. Iar aici nu este nici un Sinod Pan-Ortodox și nici ceea ce a început să fie numit, în ultimii ani, „Sinaxă” – o ședință oficială – a Primaților Bisericilor. Este o întâlnire frățească a celor care doresc să participe la ea pentru a discuta problemele care s-au acumulat. Cineva trebuie să ajute Bisericile Ortodoxe să găsească o cale de ieșire din criză. Astăzi, Patriarhul Ierusalimului a luat asupra sa organizarea discuției și noi îi suntem recunoscători pentru asta.
– Refuzul Patriarhului Antiohiei de a participa la întâlnire a fost neașteptat pentru dumneavoastră? Cum explicați?– Patriarhul Antiohiei, la vremea respectivă, a refuzat să participe la Sinodul din Creta, din cauza conflictului nerezolvat cu Patriarhia Ierusalimului asupra prezenței ecleziale în Qatar. Această cauză este menționată în comunicatul de presă al Patriarhiei Antiohiei privind refuzul său de a participa la întâlnirea din Amman. Din câte știm, în ultimele zile s-au purtat negocieri între Antiohia și Ierusalim pe această temă, însă, evident, acestea nu au dus la un acord complet.
– Cum se explică refuzul Bisericilor din Bulgaria și Georgia?
– Din nou, aceste două Biserici au refuzat, la rândul lor, să participe la Sinodul din Creta și fiecare a avut propriile motive. Patriarhul Georgiei, în special, și-a explicat refuzul prin faptul că problemele trebuie rezolvate într-un dialog comun al tuturor ortodocșilor, adică prin participarea tuturor Bisericilor.
Lipsa uneia sau altei Biserici din Amman nu face ca întâlnirea să fie mai puțin importantă. La vremea în care cele patru Biserici și-au anunțat refuzul de a participa la Sinodul din Creta, Patriarhul Bartolomeu l-a ținut totuși, iar deciziile acestui Sinod, prin Bisericile care au participat la acesta, sunt considerate obligatorii. În Amman, nu se presupune că se iau decizii. Scopul acestei întâlniri nu este de a lua decizii, ci de a discuta frățește problemele apărute și modalitățile unei posibile ieșiri din criză. Sperăm că întâlnirea din Amman să devină începutul procesului de discutare a problemelor comune tuturor ortodocșilor, pentru care, în timp, se vor alătura și alte Biserici.
– Ce probleme, în afara celei din Ucraina, vor mai fi discutate?
– Presupun că Biserica Sârbă va dori să discute situația din Muntenegru, în care autoritățile au introdus o lege discriminatorie, care le permite să preia proprietatea Bisericii Canonice și să o transmită altor structuri. Poate fi discutată și situația eclezială din Macedonia de Nord. În plus, există probleme care trebuie abordate la nivel pan-ortodox, dar au fost eliminate de pe ordinea de zi a Sinodului din Creta înainte de convocarea acestuia. Acestea includ cunoașterea a cine are dreptul și în ce circumstanțe să acorde o autocefalie. În procesul pre-sinodal, Bisericile fuseseră de acord cu principiul potrivit căruia în viitor autocefalia să nu poată fi acordată decât cu consensul tuturor Bisericilor locale recunoscute de toți. Dar, la început, Patriarhia de Constantinopol a scos problema de pe ordinea de zi, declarând acum că aceste acorduri nu au intrat în vigoare și că își însușește dreptul exclusiv de a interveni pe teritoriul altora, să retraseze limitele teritoriale ale Bisericilor, să acorde autocefalie cui dorește, inclusiv schismaticilor care nu au hirotonie canonică. Am întâlnit o situație fără precedent, creată prin acțiunile unuia dintre Primați. El își imaginează că este „primul fără egal”, având dreptul să acționeze singur, fără acordul celorlalte Biserici. În această situație, Primații și reprezentanții Bisericilor locale au ce discuta și la ce să se gândească.
