Biserica nu a fost construită pentru a trăi sau a lucra în ea, ci pentru a fi Casa Domnului

“Unicul Fiu al lui Dumnezeu, Dumnezeu Cel Întrupat, a venit pe pământ pentru a oferi mântuire oamenilor. Calea spre mântuire este prin scufundarea în apă.

Simbolul Credinței [Crezul Ortodox / LO] vorbește despre Taina Botezului ca mijloc al mântuirii noastre și al salvării din păcate: „Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor”, spunem noi. Fiecare dintre noi a trecut prin botez. Nimeni nu devine membru al Bisericii, fără a trece prin botez, și nici nu poate primi, fără el, mântuirea dată de Iisus Hristos. Intrăm în Biserica lui Hristos, prin acest baptisteriu, și ajungem prin ea la Împărăția Cerurilor.

Nu degeaba Sfinții Părinți numesc Biserica lui Hristos ‘Cer pe pământ’. Biserica există în realitatea ei pământească, dar îi pregătește pe oameni pentru Împărăția Cerescă. Bisericile sunt construite pe pământ conform legilor arhitecturii pământene. Ca și celelalte clădiri, au fundații, sunt ferm înfipte în pământ. Dar, în același timp, realitatea pe care o dezvăluie, pe care o împărtășesc, nu este pământească, ci este realitatea Împărăției Cerurilor. Tot ceea ce vedem în biserică ne amintește de acest lucru. Acesta este motivul pentru care biserica, deși este construită conform legilor arhitecturii terestre, diferă în esență de clădirile obișnuite, folosite ca birouri sau locuințe.

Biserica nu a fost construită pentru a trăi sau a lucra în ea, ci pentru a fi Casa Domnului, pe Care venim să Îl întâlnim acolo. Acesta este motivul pentru care atmosfera din biserică amintește de Regatul Ceresc, la care suntem chemați să participăm. Asta sunt icoanele, care deschid o fereastră către această altă lume. Din icoane, cei care au trăit pe pământ și au ajuns la sfințenie îi privesc pe oameni. Ei ne reamintesc cum calea către sfințenie este deschisă tuturor. Prin picturi murale, prin Sfânta Liturghie, prin cântecul bisericesc, participăm la slăvirea pe care îngerii o înalță în orice moment lui Dumnezeu. Noi devenim părtași ai acestei slăviri, pentru că atunci când ne rugăm în biserică, îngerii lui Dumnezeu se roagă împreună cu noi; când Îl slăvim pe Dumnezeu, Îl slăvesc cu noi.

Prin Taina Botezului ni se oferă accesul la aceste bunuri multiple.

Domnul Iisus Hristos a coborât în ​​apele Iordanului, după atâția alți oameni care au venit la Ioan Botezătorul să se spele în pocăință. Dar Fiul lui Dumnezeu, Care nu avea nevoie de pocăință și nici de botez, a coborât în ​​apele Iordanului pentru a le sfinți, pentru a le împărtăși divinitatea Lui, astfel încât oricui intră în aceste ape, binecuvântate de prezența Lui, să i se deschidă calea către Împărăția Cerurilor.

De Sărbătoarea Botezului lui Hristos, sărbătorim marea binecuvântare a apelor. Apa este binecuvântată în amintirea coborârii Domnului Iisus Hristos în ape. O binecuvântăm, pentru ca aceasta să fie un mijloc de evlavie și credință pentru toată lumea, ca să servească la vindecarea sufletului și a trupului. Putem bea această apă, să ne stropim cu ea, să ne stropim copiii, pe cei dragi, casa noastră și lucrurile noastre cele mai dragi. Binecuvântarea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh ne este dăruită prin această apă sfințită, pentru că Cele Trei Persoane ale Preasfintei Treimi participă la binecuvântarea apei: ne rugăm lui Dumnezeu Tatăl, Duhului Sfânt Care Se coboară peste apă pentru a o sfinți, Fiului lui Dumnezeu, în chip nevăzut prezent printre noi. Harul Dumnezeului Treimic este transmis apei, prin rugăciunea în comuniune; apa sfințită contribuie la înaintarea noastră către Împărăția Cerurilor.

Să ne rugăm Domnului, să ne ajute să fim creștini adevărați, astfel încât botezul pe care l-am primit la naștere, în copilărie sau la o vârstă adultă, să aducă roade în viața noastră. Fie ca Harul Dumnezeului Treimic, Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt să rămână mereu alături de noi și să ne conducă spre Împărăția Cerurilor.

Amin! La mulți ani tuturor!”