Ruinele primei mânăstiri bizantine din Peninsula Iberică, identificate în Spania. Rolul de garant al Bisericii…

Anterior, crezută a fi un sit roman sau vizigot de pe un deal de la marginea Elda, în provincia spaniolă Alicante, experții de la Universitatea din Alicante și Muzeul Arheologic local au confirmat că este vorba despre rămășițele unei mănăstiri creștine descoperite în anii 1980, în fapt ale unei mânăstiri bizantine.

Cercetarea a durat aproape 25 de ani, „din cauza dificultăților de identificare a resturilor arhitecturale și a ustensilelor liturgice găsite”, explică Antonio Manuel Poveda, profesor de istorie antică și director al muzeului.

De fapt, primul care a remarcat prezența posibilelor rămășițe ale mănăstirii a fost arhivarul municipal, Lamberto Amat, în 1873, deși nu a putut să dateze construcția mănăstirii. Mai multe materiale au fost găsite, deși nu au fost identificate, în urmă cu 50 de ani. În sfârșit, în anii 1980, arheologul Enrique Llobregat a reușit să confirme „existența unei mănăstiri creștine” pe deal, după ce a găsit fragmente dintr-un Altar în stil grecesc, relatează El Pais, citat de Orthodox Christianity ( https://orthochristian.com/ ).

Pe lângă un mic set de valori (greutăți) cu inscripții în greacă găsite anterior, cele mai recente săpături, conduse de Poveda, au dus la dezgroparea unei coloane mari octogonale, tipică arhitecturii bizantine. Este o descoperire unică în întreaga Peninsulă Iberică. De asemenea, au fost găsite diverse ustensile liturgice – singurele găsite în Spania, aparținând ritului bizantin.

Valorile provin ca urmare a unei legi a împăratului Sfânt Iustinian care dicta că negustorii trebuiau să dovedească autenticitatea pesosului lor în principalele biserici ale fiecărui oraș. „Bisericile”, explică Poveda, „funcționau ca garanți, cum că cei ce cumpărau metale prețioase nu au fost înșelați și că monedele corespundeau valorii lor reale. Dacă operațiunile ar fi fost frauduloase, veniturile fiscale ar fi fost mai mici”.

Astfel, mănăstirea de pe deal a funcționat ca sediu administrativ și fiscal bizantin, prin ordin al împăratului.

Au fost găsite și 10 morminte, cu rămășițele pământești a 16 persoane, dintre care mai multe purtau inele cu cruce grecească. „Am avut multe elemente, dar nimic care să ne fi confirmat cu siguranță totală că ar fi fost o mănăstire bizantină”, spune Poveda.

Poveda subliniază că, după descoperirea valorilor, nu mai există nicio îndoială: este o „biserică bizantină, aparținând unei mănăstiri greco-orientale, cu arhitectură și mobilier de natură bizantină” – mai anunță Orthodox Christianity, punând la dispoziție și două fotografii preluate din publicația spaniolă citată, la adresa https://orthochristian.com/127205.html .