Vasilopita sau Pâinea Sfântului Vasile, o Plăcintă Prințesă prin care sfântul a reușit să arate lumii o mare minune
Vasilopita (Βασιλόπιτα), Pâinea Sfântului Vasile sau Plăcinta Prințesă, este o pâine sau o turtă de Revelion, cunoscută mai ales ca fiind grecească, dar prezentă și în multe alte zone din estul Europei și în Balcani, având în ea un bănuț ascuns, a cărei găsire de către cel ce consumă bucata respectivă înseamnă… spor în noul an. Este asociată, prin urmare, cu ziua Sfântului Vasile, 1 ianuarie, în cea mai mare parte a Greciei, dar în unele regiuni tradițiile din jurul unei turte cu o monedă ascunsă sunt atașate Bobotezei sau Crăciunului. Este realizată din aluat, în funcție de tradiția regională și familială. În unele familii, în loc de aluat, se prepară dintr-o bază de cremă numită galatopita (lapte de pită). Placinta este cunoscută si sub denumirea de Cronopită (Χρονόπιτα), însemnând „Plăcintă de Anul Nou”.
În alte zone din Balcani, tradiția turtei cu un bănuț ascuns în ea în timpul sărbătorilor de iarnă există, dar nu este deloc asociată cu Sfântul Vasile. Practica este prezentă în rândul ucrainenilor (pirog); românilor; sârbilor (česnica); albanezilor (pitta); bulgarilor (pogacia, Novogodișna Banița, Sveti Vasileva pogacia).
De ziua de An Nou, familiile taie Vasilopita, pentru a binecuvânta casa și a aduce spor în noul an. Acest lucru se face de obicei la miezul nopții, de Revelion. Un bănuț este ascuns în pită, în aluat, înainte de coacere. La miezul nopții, se însemnează pita cu un cuțit în Semnul Sfintei Cruci. Câte o bucată de pită se feliază pentru fiecare membru al familiei și pentru orice oaspete, în ordinea vârstei, de la cei mai mari până la cei mai mici. Felii se mai taie, tot astfel, pentru diferite persoane sau simboluri, în funcție de tradiția locală și familială. Acestea pot include pe Domnul, Sfântul Vasile și alți sfinți, săraci, gospodăria. În vremurile mai vechi, moneda era adesea una chiar valoroasă, din aur. În zilele noastre, se mai practică uneori ascunderea în pită a unui dar, a banilor etc.
Multe instituții private sau publice, cum ar fi societățile, cluburile, locurile de muncă, companiile etc, taie Vasilopita la un moment convenabil între Ziua de An Nou și începutul Postului Mare.
Spre exemplu, tot astfel, zilele trecute, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Elpidofor al Americii a sărbătorit, în seara de miercuri, 9 ianuarie 2020, începutul noului an cu conducerea și membrii organizațiilor profesionale greco-americane de frunte. Arhiepiscopul a rupt tradiționala Vasilopită de Anul Nou, prin urmare, cu toți cei prezenți de la: Asociația Avocaților Eleni, Camera de Comerț Eleno-Americană, Societatea Elenă Medicală din New York, Camera de comerț Cipriot-Americană, Hellenic Professional Women Inc. și HABA – Asociația Eleno-Americană pentru Profesioniștii în Finanțe.
În tradiția populară, Vasilopita este asociată unei legende legate de Sfântul Vasile cel Mare din Cezareea. Conform unei istorii, Sfântul Vasile le-a cerut cetățenilor romani din Cezareea să aducă, fiecare, o plată de răscumparare pentru a fi oprită asedierea orașului. Fiecare membru al orașului a dat orice a avut, în aur și bijuterii. Când răscumpărarea a fost ridicată, inamicul s-a simțit atât de stânjenit de actul de a primi plată dintr-o astfel de colectă, încât a apelat la asediu, fără a mai ridica plata. Atunci, Sfântului Vasile i-a revenit sarcina de a returna, fiecăruia, răscumpărarea neplătită, dar nu avea cum să știe ce valori aparțineau fiecărei familii, așa încât a pus în aluatul de copt pâine toate bijuteriile și a distribuit pâinile în oraș, iar printr-o minune fiecare cetățean a primit exact ceea ce plătise.
În bucătăria bulgară, pita sau pitka (пита sau питка) este servită la ocazii speciale. Este o pâine rotundă, care poate fi uneori aromată. Pregătirea și consumarea sa pot avea un sens ritualic. De exemplu, în noaptea dinainte de ajunul Crăciunului (Бъдни вечер – Bâdni Vecer) fiecare gospodină pregătește o pită și o decorează cu simboluri, pentru a aduce fertilitate bovinelor și o recoltă bogată câmpurilor, precum și prosperitate pentru fiecare membru al gospodăriei. Ea ascunde o monedă în ea. Cine găsește moneda, va fi cel mai sănătos și cel mai bogat din familie. Înainte de căsătorie, viitoarea soacră a miresei pregătește o pită pentru nou-născuți și presară făină de șapte ori, astfel încât pita să fie ușoară ca viața lor viitoare împreună. Pita este pregătită și pentru oaspeți. O întâmpinare tradițională în Bulgaria, ca și în România, include pita și miere sau sare. Sensul acestui ritual poate fi găsit în expresia „A întâmpina pe cineva cu pâine și sare” (deoarece pâinea este o parte importantă a bucătăriei – și după cum spune un proverb bulgaresc: „Nimeni nu este mai presus decât pâinea”, iar sarea este ingredientul de bază care oferă aromă fiecărei mese).
Rețetă de Vasilopită
O cană de unt topit și două cani și jumătate de zahăr se amestecă timp de 10 minute, adăugând gălbenușurile de la 7 ouă și 1 linguriță extract de migdale, plus 3 lingurițe cu extract pur de vanilie.
Se mai adaugă 3 căni cu făină, 3 lingurițe cu praf de copt, 1 cană cu lapte, 1 cană cu migdale mărunțite, 1 linguriță cu sare, 1 lingură cu zeamă de portocală. Bateți albușurile care au rămas de la ouăle de mai devreme, până se întăresc, într-un bol separat. Amestecați bine. Ungeți tava de copt rotundă, având diametrul de aproximativ 35 cm. Se bagă în cuptor și se ascunde moneda (îmbrăcată subțire în folie de aluminiu), apoi se presară cu mâna migdale întregi zdrobite, pe suprafața Vasilopitei. În mijlocul Vasilopitei, poate fi desenat numărul anului curent . Se coace la 350 de grade, timp de 45 de minute.
