În prezentarea sa susținută în cadrul ședinței eparhiale a orașului Moscova, din 20 decembrie 2019, Primatul Bisericii Ortodoxe Ruse a amintit că, în anii ‘90, bisericile se umpleau, și acest lucru nu presupunea în sine eforturi suplimentare din partea clerului.
„Eforturi au fost necesare pentru un alt lucru: pentru a reuși să li se acorde măcar puțină atenție tuturor, pentru a răspunde tuturor întrebărilor referitoare la mărturisire sau la celebrarea Tainelor. Oamenii mai vin astăzi la biserică, dar s-au schimbat multe. Numărul bisericilor a crescut semnificativ și continuă să crească, astfel încât numărul enoriașilor din fiecare biserică nu mai crește dramatic, deși rămâne semnificativ. În plus, se poate spune că așteptările enoriașilor s-au schimbat. Ei au devenit mai exigenți, într-un sens bun, în ceea ce privește conținutul vieții parohiale”, a declarat Patriarhul.
Acesta a făcut referire, în primul rând, la atitudinea față de slujirea liturgică: „Astăzi, mulți enoriași, poate chiar mai mulți decât cu 20-25 de ani în urmă, aspiră să participe activ la slujbă, să-i pătrundă sensul. Acest lucru nu poate decât să ne bucure, deoarece, după cum sublinia Sfântul Teofan Zăvorâtul, „toate cântările noastre liturgice sunt înălțătoare, adânci și fastuoase. În ele se găsesc toată teologia și toată învățătură morală creștină, toate mângâierile și toate punerile în gardă. Oricine le acordă atenție, poate să se descurce fără toate celelalte cărți de învățătură creștină”.
“Totodată, nu doar astăzi, observăm că laicii întâmpină dificultăți în înțelegerea slujbei”, a continuat Primatul.
„În plus, această chestiune a fost ridicată într-un mod foarte animat în timpul discuției mele recente cu preoții pe care i-am hirotonit, care sunt clerici în Moscova. Pe această temă, apar uneori idei privind traducerea întregii slujbe în limba rusă contemporană, pentru a scurta anumite părți și alte sugestii similare”.
„Astfel de decizii nu ar aduce nimic folositor”, a spus Patriarhul Chiril. „În același timp, așa cum am menționat în cadrul acestei întâlniri cu clerul, limba slavonă s-a schimbat organic pe parcursul celor peste zece secole de existență a Bisericii Ruse. Tot în ultimii ani, Sfântul Sinod a dat în mod repetat indicații ca, atunci când se alcătuiesc noi texte liturgice în limba slavonă bisericească, autorii lor și comisia liturgică sinodală care redactează aceste lucrări trebuie să evite construcțiile dificil de înțeles, din punct de vedere gramatical sau lexical arhaic. Mai mult, ne amintim că, în 1909, Sfântul Sinod a aprobat editarea de texte ale Triodului, revizuită de o comisie prezidată de viitorul Patriarh Serghie și, doi ani mai târziu, a acordat binecuvântare ediției corectate a Penticostarului, precum și continuării lucrărilor comisiei pentru corectarea Octoihului și a Mineielor (Revoluția a împiedicat realizarea acestei lucrări)”.
„Totuși, principala dificultate în înțelegerea textelor liturgice de către laici apare din însuși conținutul lor, din nivelul ridicat al învățăturii lor dogmatice, din particularitățile lor poetice și din bogăția referințelor lor biblice, greu de înțeles pentru cei care au cunoștințe superficiale în învățătura eclesială și istoria biblică. De asemenea, cea mai importantă sarcină pentru preoți este, prin educarea enoriașilor, să îi ajute să înțeleagă conținutul și semnificația slujbei ortodoxe. Această sarcină didactică nu elimină nevoia de a eradica deficiențele practice, cum ar fi articularea [rostirea] defectuoasă sau graba în pronunțarea textelor și a ecfoniselor sau, invers, antrenarea în lectură, care este obositoare pentru atenție, sau teatralitatea artificială, emoționalitatea sau pretenția; sau accentul incorect pe anumite pasaje ale textelor. La acestea se adaugă acustica nefavorabilă a bisericilor, care poate fi corectată prin mijloace tehnice actuale. Toate acestea nu necesită eforturi mari, atunci când cineva are o atitudine atentă și responsabilă față de slujbă, are dragoste față de ea. În domeniul educării credincioșilor, există mijloace suficiente pentru a ajuta laicii, măcar la un nivel elementar”, a spus Patriarhul.
„În conferința mea de anul trecut, la întâlnirea eparhială, am menționat exemplul anumitor biserici, în care textele liturgice ale sărbătorilor și, uneori, slujbele duminicale, sunt distribuite credincioșilor, având în paralel textul rusesc și o explicație a pasajelor dificile. Puteți tipări astfel de texte ieftin, în cea mai simplă prezentare, fără un aspect special sau prezentare în culori. Sunt foarte utile”.
Patriarhul consideră „că este util, în timpul sărbătorilor și al Postului Mare, să citiți Sinaxarul, după cea de-a 6-a cântare a canonului [acolo unde se află în cărțile liturgice, LO] sau viața succintă a sfântului pomenit, în rusă”.
Patriarhul a mai comunicat următoarele informații celor de față: „În acest an, am încredințat Comisiei Conferinței Inter-Sinodale pentru Chestiuni Liturgice, elaborarea unui proiect de colecție, sub o nouă tipărire, cu texte edificatoare care să fie citite în timpul slujbelor. În prezent, această lucrare este în curs de realizare, dar unele texte pot fi găsite pe Internet. De asemenea, cred că este posibil ca, acolo unde comunitățile sunt pregătite, citirile din epistole și paremii, care sunt adesea cel mai greu de înțeles, să se facă în limba rusă. La fel se întâmplă și în ceea ce privește citirea Evangheliei la slujbele private sau când citiți Evanghelia în primele zile ale Săptămânii Sfinte care, în practică, este adesea împărțită pe toată durata Postului Mare. În acest sens, parohii trebuie să țină cont de părerea parohienilor: undeva, introducerea practicilor menționate poate fi primită cu recunoștință, altundeva poate duce la respingere, din cauza unei obisnuințe îndelungate”.
“Este important să ne amintim că principalul obiectiv al preotului nu este acela de a realiza ceva ce i se pare doar lui a fi teoretic, ci de a-i ajuta pe enoriași să își sporească dragostea pentru slujba divină”.
Primatul a abordat și problema predicării în timpul slujbei: „Mai există încă un mod de educare a oamenilor, care necesită un pic de efort din partea preoților, dar care este foarte util, și anume explicarea câte unui text imnografic în timpul predicării. Cu adevărat, sunt multe de spus despre învățătura Bisericii Ortodoxe pornind, de exemplu, de la Troparul Schimbării la Față: ce înseamnă „Schimbare la Față”? De ce și cum S-a arătat Domnul ucenicilor în Slava Sa? De ce „pe cât li se putea”. Cum poate lumina să strălucească asupra noastră, celor păcătoși? Dragi Părinți, slujba Bisericii Ortodoxe ne oferă posibilități inepuizabile de predicare a învățăturii ortodoxe”. „Să folosim această comoară inepuizabilă”, a îndemnat Patriarhul Chiril.
„Dragi episcopi și preoți, nu este pentru prima dată când m-am concentrat tocmai asupra subiectului slujbei divine, predicării, învățăturii. Aceste teme sunt esențiale pentru viața parohială. Predicarea Evangheliei este ceea ce ni s-a poruncit de Mântuitorul (cf. Sfintei Evanghelii după Marcu XVI, 15). În ceea ce privește slujba, ea constituie esența vieții Bisericii, ea dezvăluie oamenilor, și acum, aici pe pământ, adevărul Împărăției lui Dumnezeu, la care aspirăm”, a încheiat Primatul Bisericii Ortodoxe Ruse.
