publicat în: Arhivă

PROCLAMARE PATRIARHALĂ DE CRĂCIUN – 2019: Anul 2020 va fi ‘Anul reînnoirii spirituale și îngrijirii cuvenite tinerilor’

PROCLAMARE PATRIARHALĂ DE CRĂCIUN – 2019

✠ Bartolomeu
Prin mila lui Dumnezeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Roma și Patriarh Ecumenic

Către pleroma Bisericii

Har, milostenie și pace din partea Noului-Născut Hristos Mântuitorul din Betleem

Iubiți frați și surori întru Domnul,
Am ajuns din nou la marea Sărbătoare a Nașterii Domnului, slăvindu-L cu imnuri și cântări duhovnicești pe Cel Care S-a golit pe Sine de dragul nostru și Și-a însușit trup, pentru ca El să răscumpere din captivitatea răului și să deschidă porțile Raiului rasei umane. Biserica lui Hristos se bucură, întrucât trăiește liturgic întreaga Taină a Iconomiei Divine și are parte de pregustarea slavei Împărăției eshatologice, oferind o mărturisire bună și evlavioasă de credință, speranță și iubire în lume.

Caracterul Bisericii, deși „nu este din această lume”, nu izolează Biserica de realitatea istorică și socială, ci inspiră și întărește mărturisirea ei. Biserica, apoi, referindu-se mereu la destinul etern al omului, slujește nevoilor sale existențiale, revărsând, precum Bunul Samaritean, „ulei și vin” pe rănile sale, devenind „aproapele” tuturor celor „căzuți între tâlhari” (vezi Sfânta Evanghelie după Luca 10, 25–37), vindecând „bolile culturii” contemporane și luminând mințile și inimile oamenilor. Ca prezență a Duhului Sfânt în viața credincioșilor, spiritualitatea presupune a mărturisi prin cuvânt și faptă speranța care este în noi, fără a avea nimic de-a face cu introvertirea stearpă. Duhul Sfânt este cel care dă viață, sursa bunătății, puterea darului, a vieții și a luminii. Creștinul este o ființă umană care iubește pe Dumnezeu, umanitatea și frumusețea, activă și creativă.

Evanghelia Nașterii se face din nou auzită în acest an, într-un mediu cultural în care valoarea supremă este atribuită „drepturilor individuale”. Autocentrismul și înșelăciunea autorealizării diminuează integritatea socială, slăbesc spiritul părtășiei și solidarității și obiectivizează relațiile interpersonale. Accentul fără restricții pe economie și secularizare aprofundează vidul existențial și duce la diminuarea forțelor creative ale omului.

Biserica nu poate ignora această evoluție, a cărei consecință este suportată în primul rând de tineretul nostru, prin mecanismul fermecător al tehnologiei și prin multiplele promisiuni ale „paradisurilor false”. Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016) i-a invitat cu empatie pe tinerii noștri „să conștientizeze că sunt purtători și, în același timp, continuatori ai tradiției antice și binecuvântate a Bisericii Ortodoxe”, pentru a participa activ la viața Bisericii, „pentru a păstra curajos și a cultiva dinamic valorile eterne ale Ortodoxiei, pentru a transmite mărturisirea care dă viață Creștinismului.” (Enciclică, § 8–9)

În același spirit, aderând la îndemnul Sfântului și Marelui Sinod, dar și în lumina alegerilor și întronizărilor recente ale noilor Arhiepiscopi ai Americii, Australiei și de Thyateira-Marea Britanie, pentru trei mari Eparhii ale Tronului Ecumenic din diaspora, declarăm anul 2020 drept „Anul reînnoirii spirituale și îngrijirii cuvenite tinerilor”, invitând toți clericii și credincioșii noștri să participe și să susțină acest efort inspirator.

Aspirăm la avansarea unei „slujiri pastorale a dialogului” cu imaginație și viziune, cu credință de nezdruncinat în Harul veșnic curgător al lui Dumnezeu și încredere în puterea libertății umane. Această slujire pastorală este centrată pe persoana umană și trebuie să-i dirijeze pe tineri, de la „căutarea propriilor interese” și de la „plăcerea de sine”, către o iubire care „nu caută ale sale” și „plăcută lui Dumnezeu”, de la „bunurile materiale” la „Singurul Care este Bun”, de la „nevoile nesfârșite” la „Un Singur lucru de Care este nevoie”, contribuind astfel la promovarea carismelor tuturor. Sinele nostru, cu adevărat liber, se naște dăruindu-ne pe noi înșine.

Fundamentul trezirii conștiinței creștine rămâne, până în prezent, experierea și înțelegerea sensului închinării creștine, precum și a caracterului de comuniune, euharistic și eshatologic. Tinerii trebuie să recunoască faptul că Biserica nu este o „uniune a creștinilor”, ci „Trupul lui Hristos”. Chemăm clericii Sfintei Biserici a lui Hristos din întreaga lume, la o mobilizare pastorală „kenotică”. Nu ar trebui să așteptăm ca tinerii noștri și femeile să vină la noi, ci ar trebui să ne adresăm lor noi înșine, nu ca judecători, ci ca prieteni, imitându-L pe „Bunul Păstor”, Care „Își pune sufletul pentru oile Sale” (Sfânta Evanghelie după Ioan 10.11). Un păstor este întotdeauna vigilent și în gardă, conștient de nevoile pastorale ale tinerilor și de mediul lor social, pentru a acționa în consecință. Intervenția sa pastorală se inspiră și se orientează după Tradiția Bisericii, oferind tinerilor nu doar „sprijin”, ci „adevărul” libertății „cu care Hristos ne-a făcut liberi” (Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel 5.1)

Cu aceste gânduri, ne închinăm cu credință Sfântului Prunc din Betleem și vă dorim tuturor, din Fanar, o sărbătoare binecuvântată și Sfântă precum și un an nou roditor de la Domnul nostru, invocând asupra voastră Harul dătător de viață și marea milă a Mântuitorului nostru Hristos, care S-a aplecat asupra neamului omenesc, „Dumnezeu cu noi”.


Crăciun 2019

✠ Bartolomeu al Constantinopolului