Interviu acordat în exclusivitate de Mitropolitul Onufrie – Întăistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei

Vă oferim mai jos traducerea unui interviu acordat în exclusivitate de Mitropolitul Onufrie al Kievului – Întăistătătorul Bisericii Ortodoxe canonice a Ucrainei, de sub Patriarhia Moscovei. Interviul a fost publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Sârbe. El a fost realizat pe 26 martie 2019, la Kiev, de un reprezentant al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Belgrad, la conferința Academiei Duhovnicești din Kiev.

”- Preafericirea Voastră, Vă rog să-i binecuvântați pe toți cei care citesc acest interviu.
– Le doresc tuturor cititorilor să aibă parte de binecuvântarea lui Dumnezeu, sănătate. Fie ca mila lui Dumnezeu să fie întotdeauna cu fiecare dintre noi!

– Preafericirea Voastră, care au fost schimbările în Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, în timpul slujirii Voastre ca Primat?
– În timpul împlinirii slujirii mele ecleziale, ca Primat al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nu au existat schimbări. Biserica trăiește în mod tradițional viața ei de rugăciune, are un rol activ în societate și se îngrijește de organizațiile de caritate. Totuși, consider că în această perioadă s-a întărit rugăciunea, din cauza marii suferințe pe care Domnul a permis să o suferim, precum și a războiului și schimbărilor politice. Astfel de situații ne obligă să ne concentrăm mai mult pe rugăciune. În zilele noastre, lumea este foarte complicată și este nevoie de rugăciune. Astăzi, a devenit o obișnuință ca oamenii să condamne și să se certe unul cu celălalt, dar sunt foarte puțini care se roagă, care, prin dragostea lor, îi apropie pe toți cei din jur, de ei și între ei. Acest lucru este indispensabil societății de astăzi, deoarece păcatul divide, iar lipsa rugăciunii face ca păcatul să câștige. Din acest motiv, Biserica noastră și-a înmulțit rugăciunea. Fiecare dintre noi și-a întărit rugăciunea sa în acest timp, astfel încât prin ea și prin pocăință să fie distrus și eradicat răul care se cuibărește în inimile noastre și între noi. Prin urmare, permanent ne întoarcem către rugăciune, mai ales în vremea de astăzi. Totodată, îi ajutăm pe cei care suferă, în special pe cei care au suferit în timpul războiului. Ne străduim să îi ajutăm material, dar și mai mult oferindu-le sprijin psihologic și ajutor duhovnicesc, pentru că aceasta este lucrarea Bisericii noastre și ceea ce Domnul ne-a chemat să facem.

– Care este evenimentul pe care îl identificați ca fiind cel mai important din timpul slujirii Voastre ca Primat al Bisericii Ortodoxe Ucrainene?
– Aș putea spune că unul dintre aceste evenimente este procesiunea organizată în estul și vestul Ucrainei, în momentul dificil al războiului civil. Procesiunea a început în est, din Lavra Sviatogorsk a regiunii Donetsk-ului, iar din vest, din Lavra Poceaev a regiunii Ternopol [vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe]. Aceste două procesiuni au traversat întreg teritoriul Ucrainei și s-au întâlnit la Kiev. A fost foarte emoționant, pentru că acești oameni au mers pe jos în timpul verii, în căldură; mulți, alăturându-se procesiunii, au venit cu copiii; chiar și persoanele cu handicap, în funcție de posibilitățile lor, au participat la procesiune; adică, toți și-au adus partea (Luca 21: 2-3) în rugăciune, la acest eveniment care a unificat poporul din Statul nostru. Iar când participanții la procesiune s-au adunat la Kiev, pe Dealul Sfântul Vladimir, nu puteai să nu lăcrimezi văzând modul în care oamenii, obosiți după călătorie dar împliniți duhovnicește și fericiți, s-au îmbrățișat și s-au bucurat să se vadă și să fie împreună.

– Ați avut ocazia să vizitați Serbia, în timpul slujirii Voastre de Primat?
– Aș dori să vizitez țara sârbă fraternă și poporul frate ortodox sârb. Ei au fost mereu apropiați și dragi inimilor noastre, ca ortodocși, ca slavi și ca oameni care au trecut prin multe încercări, în circumstanțe și vremuri dificile.

– Recent, Biserica Ortodoxă Sârbă și-a publicat poziția oficială privind criza eclezială din Ucraina. Cum a evaluat acest gest, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene?
– Am primit o scrisoare cu acest comunicat, de la Patriarhul sârb Irineu, și suntem extrem de recunoscători pentru poziția adoptată de Biserica Ortodoxă Sârbă. Știți că există boli duhovnicești și trupești. În acest caz, avem de-a face cu bolile duhovnicești care există în poporul nostru. Fiecare boală trebuie să găsească medicamentul potrivit. O boală nu poate fi vindecată cu medicamente contrafăcute. Astăzi, există încercări de a remedia schismele prin legalizarea acestora și oferindu-le o structură canonică. Schismaticii au fost acceptați fără penitență, fără vindecare duhovnicească. Aceasta nu este calea bună prin care se vindecă schisma. Toate schismele se datorează mândriei și ambiției celor care vor putere. Să se știe că, în Biserica noastră Ortodoxă, există doar Un Primat, Care este Hristos. Noi, patriarhii, mitropoliții, episcopii, preoții slujim tuturor: toți suntem slujitori ai lui Hristos. În Biserica noastră, nu există această iubire umană de putere. Noi, ca membri ai Bisericii, privim la Hristos și luăm în considerare ceea ce ne spune și ce vrea El să facem. Aceasta este abordarea corectă a Bisericii Ortodoxe. Politicienii ne văd ca pe un fel de organizație politică, ca pe un fel de partid. Pentru politicieni, principiile acestei lumi sunt cele mai importante. Dar, în Biserica noastră, pe primul loc se află porunca lui Dumnezeu, și nu cea a oamenilor. Adică, legile umane se schimbă, în timp ce legile lui Dumnezeu sunt imuabile, pentru că Dumnezeu este Veșnic. Ceea ce a creat Dumnezeu și ceea ce ne-a dat El este, de asemenea, veșnic. Totodată, ne străduim să fim în comuniune cu toate popoarele ortodoxe din întreaga lume. Îi chemăm pe toți cei care sunt în schisme, să-și amintească că Hristos este Capul Bisericii (Efeseni 5,23), să se smerească înaintea Lui și să se întoarcă la părtășia cu toți cei care sunt în Sfânta Biserică Ortodoxă canonică. Acestea fiind spuse, apreciem din toată inima pe Sanctitatea Sa Patriarhul Irineu, Sfântul Sinod și Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe, pentru atitudinea corectă pe care au adoptat-o, fiind foarte puternică și autoritară. De asemenea, considerăm că această poziție oficială a Bisericii Sârbe i-a forțat pe mulți oameni să conștientizeze calea pe care merg.

– Preafericirea Voastră, poporul sârb cunoaște suferințele Bisericii Voastre. Care este situația reală din Ucraina și care sunt dificultățile cu care se confruntă, astăzi, Biserica Ortodoxă Ucraineană?
– Din păcate, preocupările Bisericii Ortodoxe Sârbe, cu privire la situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, sunt pe deplin justificate. Unii politicieni intervin foarte mult în viața Bisericii și încearcă să ne aducă de partea lor, adică ei doresc să devenim parte a organizației lor politice și să ne îngrijim de politică, iar dacă refuzăm, ei se străduiesc să ne confiște drepturile legitime. Acesta este motivul pentru care sunt promulgate noi legi, cum ar fi, de exemplu, legea care permite fiecărui om să decidă el însuși [de la sine] cărui Biserică aparține. De partea noastră, a celor din Biserică, îi considerăm membrii ai ei doar pe cei care o frecventează în mod regulat, care participă la viața eclezială, care postesc în mod regulat și se împărtășesc cu Sfintele Taine ale lui Hristos – aceștia sunt membrii Bisericii noastre. Cei care vin la Biserică o dată pe an, și poate mai rar, nu sunt membri ai Bisericii noastre. Conform noii legi, omului i se oferă posibilitatea de a se declara membru al Bisericii, adică nu Biserica determină cine este membru al Bisericii; însă nu oricine poate spune: “Sunt membru al acestei Biserici!” – și, în realitate, nu este membru al Bisericii; el nu este membru al acesteia conform legilor noastre. Astfel, prin pervertirea Tradiției Ortodoxe, mulți oameni care sunt departe de ea pot hotărî soarta unui bun ecleziastic. Se strâng în camerele unor sate și votează pentru a se pune proprietari peste o biserică aparținând structurii canonice. Din păcate, din punct de vedere juridic, este considerat legitim, și așa se va întâmpla cu bisericile noastre. Acest lucru nu este corect, astfel legalizăm confiscarea bisericilor. Nu o putem accepta. Există, de asemenea, o lege conform căreia trebuie să schimbăm numele Bisericii noastre. Nu intenționăm să o facem, nu vom schimba numele Bisericii noastre. Ea s-a numit mereu Biserica Ortodoxă din Ucraina; trăim pe teritoriul Ucrainei, ucrainenii frecventează bisericile noastre, și se numește Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Dacă există un conflict între unii politicieni ucraineni și ruși, Biserica nu este responsabilă de asta. Biserica Ortodoxă din Rusia este separată de Stat, precum Biserica Ortodoxă Ucraineană de aici. În domeniul religios, suntem în comuniune, ne rugăm unul pentru celălalt, ne pasă unul de altul și ne ajutăm reciproc. Este Testamentul dat de Hristos, iar noi îl împlinim.

– Cum poate Biserica Ortodoxă Sârbă, ca o comuniune a ierarhilor și a credincioșilor săi, să ajute Biserica Ortodoxă Ucraineană și poporul său credincios?
– Suntem recunoscători ierarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbe, pentru că a avut grijă de Biserica noastră, oferindu-i sprijinul canonic, în rugăciune și în cuvinte. Bineînțeles, noi facem apel la cele mai puternice arme de tip duhovnicesc, prin care să depășim toate încercările și ispitele acestei lumi: rugăciunea și postul. Vă cerem să nu ne uitați în rugăciunile voastre sfinte.”

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți citi paginile rețelei web Lăcașuri Ortodoxe în sistem gratuit privat, accesul fiind destinat EXCLUSIV abonaților prin email.