“Să ne îmbrățișăm patria! Puterea noastră stă doar în unitate”, a spus Patriarhul Irinej al Serbiei, în ziua de 24 martie 2019, în Nis, la începutul ceremoniei oficiale de stat care a marcat cea de-a douăzecea comemorare a începutului agresiunii NATO asupra Serbiei.
În sunetele sirenelor de avertizare și cu stingerea luminilor, a avut loc comemorarea centrală a celor 20 de ani de la începutul bombardamentului. Amintirea victimelor a fost marcată de un mesaj: “Vom ierta dacă vom putea, dar vom uita doar când nu vom mai fi”. Marcarea centrală a agresiunii NATO din 1999 a început exact la ora 19.45 când avioanele NATO au lansat primele bombe.
Patriarhul sârb Irinej s-a adresat undei adunări imense, adunând laolaltă aproximativ 20.000 de persoane, amintind cele mai tragice zile din istoria sârbă și subliniind că ele nu ar trebui să se mai repete niciodată și nicăieri altundeva în lume. El a menționat că sunetele sirenelor de avertizare au rămas încă prezente în viața și în zilele de acum. Acesta a mai subliniat că cele 78 de zile de bombardament au fost zile de pline de frică.
Evenimente comemorative au marcat în întreaga țară cele două decenii de la lansarea agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei.
În timpul celor 78 de zile de agresiune a NATO, între 1.200 și 2.500 de persoane au fost ucise. Decizia de a bombarda Republica Federală Iugoslavia a fost luată, pentru prima dată în istorie, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU; ordinul fiind emis de către secretarul general al NATO, Javier Solana, comandantului forțelor aliate, generalul american Wesley Clark.
Nouă țări ale Alianței au început bombardamentul de pe nave din Adriatica, din patru baze de avioane din Italia, susținute de bombardiere strategice care au decolat de la baze din Europa de Vest și mai târziu din Statele Unite.
Au fost atacate mai întâi unitățile de apărare aeriană ale Armatei Iugoslaviei în Batajnica, Mladenovac, Pristina și în alte părți.
În Serbia nu a existat aproape niciun oraș care, în cele 11 săptămâni de atac, să nu fi fost ținta forțelor NATO cel puțin de câteva ori.
Atentatul a distrus și dezafectat 25 000 de spații de locuit, 470 km de drumuri, pe 595 de kilometri calea ferată fiind dezactivatăe. Au fost distruse 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 18 grădinițe, 69 de școli, 176 de monumente culturale și 44 de poduri. Un material video poate fi văzut la (adresa).
