SUSPENDAREA comuniunii liturgice cu Patriarhul Constantinopolului nu înseamnă ruptura totală a comuniunii euharistice

În data de 14 septembrie 2018, la Moscova a avut loc o întâlnire, care a urmat reuniunii speciale a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, ai cărui membri au discutat despre situația de urgență cauzată de intruziunea Patriarhiei de Constantinopol pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Rusă (vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe).

Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului de Relații Ecleziale Externe al Patriarhiei Moscovei, a răspuns întrebărilor primite din partea mass-mediei. În discursul său, Episcopul Hilarion a spus că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia de a opri comemorarea liturgică a Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului în Biserica Ortodoxă Rusă. Orice concelebrare cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol este, de asemenea, suspendată, și la fel orice participare în toate structurile în care președinte sau co-președinte este reprezentantul Constantinopolului (vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe).

“Acestea includ Adunările Episcopale din țările din diaspora, dialogurile teologice”, a spus președintele Departamentului amintit.

Potrivit Mitropolitul Ilarion, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a trebuit să ia această decizie, deoarece „Patriarhul Constantinopolului a comis o intruziune ilegală, în ciuda canoanelor bisericești, pe teritoriul Patriarhiei Moscovei, prin numirea a doi exarhi la Kiev”.

Ierarhul a mai precizat, de asemenea, faptul că Patriarhia de Constantinopol și-a fondat actele sale anti-canonice pe o istoriosofie originală, care este respinsă prin declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Episcopul Ilarion a spus:

“Din punct de vedere istoric, Biserica Ortodoxă Rusă a existat de secole sub forma unei singure Mitropolii, al cărei centru a fost la Kiev. Chiar și după îndepărtarea Mitropoliților, de Kiev, mai întâi pentru Vladimir, apoi pentru Moscova, ei au continuat să poarte titlul de Mitropoliți de Kiev. În 1448, Consiliul Episcopilor ruși l-a ales pe Sfântul Ionas, care a devenit primul șef al Bisericii Ortodoxe Ruse ales fără acordul Patriarhiei de Constantinopol. Și nu pentru că Biserica Rusă a vrut să rupă comuniunea cu Constantinopolul, ci pentru că Patriarhul Constantinopolului a acceptat unirea cu Roma, altfel zis, pentru că nu mai exista niciun Patriarh ortodox în Constantinopol. Acest eveniment marchează începutul existenței Bisericii Ortodoxe Ruse autocefale.

Zece ani mai târziu, în 1458, fostul Patriarh al Constantinopolului, Grigorie Mamma, care a acceptat unirea și a trăit la Roma, a numit la Kiev un mitropolit uniat, Grigorie bulgarul. Din acest moment datează existența sediului din Kiev în afara Bisericii Ruse, care a continuat mai mult de două sute de ani.

În 1686, cele două părți ale Bisericii Ortodoxe Ruse s-au întâlnit: Mitropolia de la Kiev a aderat la Biserica Rusă, care avea acum statutul de Patriarhie recunoscut de către alte Patriarhii Răsăritene. Intrarea Mitropoliei Kievului în Patriarhia Moscovei a fost confirmată de o cartă a Patriarhului Denis al IV-lea din Constantinopol. Această cartă nu spune nimic despre vreun transfer temporar din Mitropolia Kievului în Patriarhia Moscovei. De mai bine de 300 de ani, acest statut al Mitropoliei Kievului, ca parte a Patriarhiei Moscovei, nu a fost pus în discuție.

În ultimul timp, pentru a justifica inițiativele luate în Ucraina, acest statut a început să fie contestat. Patriarhul Constantinopolului a spus acum că Biserica Ucraineană, se pare, a fost întotdeauna sub jurisdicția Patriarhiei de Constantinopol, care ar presupune pe deplin dreptul unilateral de a-i acorda autocefalie. Nu suntem, în mod categoric, de acord cu această poziție. Mai ales că o decizie pan-ortodoxă a fost luată în 1993, care a hotărât că toate autocefaliile, pe viitor, vor fi acordate doar cu acceptul tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. Dar Bisericile Ortodoxe locale nu aprobă ceea ce face Constantinopolul în Ucraina în acest moment”.

Mitropolitul Ilarion a reamintit începutul secolului XX, când Patriarhul Tihon a fost arestat și când renovatorii, chinuind Biserica, au cerut depunerea lui, iar Patriarhul Constantinopolului, Grigorie al VII-lea, le-a ținut partea. Timp de aproximativ zece ani, reprezentantul Patriarhiei din Constantinopol la Moscova, Arhimandritul Vasile (Dimopoulo), i-a sprijinit pe renovatori și a celebrat slujbe în bisericile lor, în timp ce Patriarhul Grigorie al VII-lea a cerut ca Patriarhatul să fie, cel puțin temporar, suspendat în Biserica Rusă.

“Nu am fi reamintit această pagină a istoriei relațiilor noastre cu Constantinopolul, dacă aceste evenimente triste nu ar fi fost repetate astăzi”, a spus Mitropolitul. Practic, ori de câte ori Biserica Ortodoxă Rusă se confruntă cu circumstanțe dificile, primim din partea Patriarhiei din Constantinopol lovituri în spate, în loc de ajutor și solidaritate frățească. În 1920, Patriarhia de Constantinopol i-a acordat unilateral autocefalia Bisericii Poloneze, creând propriile structuri pe teritoriul Estoniei și Finlandei, deși teritoriul a făcut parte din jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse.

„Ca și atunci”, a subliniat Mitropolitul Ilarion, “decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ruse, de suspendare a coslujirii cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol și a participării în structurile prezidate de Constantinopol, a fost necesară: “Am vrut cu adevărat să o evităm, de câțiva ani am încercat să rezolvăm problemele prin dialog. Ultima încercare a fost călătoria Patriarhului Chiril în Istanbul (vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe), acolo unde, într-un dialog confidențial și fratern, Sanctitatea Sa a prezentat poziția Bisericii Ortodoxe Ruse și l-a prevenit pe colegul său din Constantinopol să nu înfăptuiască acte care, din păcate, au fost comise acum. Însă, după ce Patriarhul Chiril a plecat din Istanbul – am aflat mai târziu – Patriarhul Bartolomeu a reunit Sfântul Sinod, iar Adunarea a decis să nu accepte propunerile Bisericii noastre.

Apoi, Patriarhul Bartolomeu a reunit Sinodul ierarhilor Patriarhiei de Constantinopol, unde au fost citite rapoarte privind modul de acționare în Ucraina, după care au fost numiți exarhii. Noi am reacționat la numirea acestor exarhi, pe 8 septembrie, și am avertizat că măsuri de răspuns vor urma cât mai curând posibil. Astăzi, ne-am întâlnit pentru a le discuta și a le formula. Toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse au luat parte la discuție. Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului, împiedicat de motive de sănătate, a participat la discuție prin Skype”.

Ulterior, președintele Departamentului pentru Relații Externe a răspuns la întrebările reprezentanților media.

– Ați vorbit despre oprirea comemorării liturgice. Asta nu înseamnă încălcarea comuniunii euharistice? Credincioșii pot continua să se împărtășească împreună?

Decizia Sfântului Sinod de a suspenda comemorarea liturgică a Patriarhului Constantinopolului, și faptul că suspendăm concelebrarea cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol, nu înseamnă ruperea totală a comuniunii euharistice. Persoanele care se deplasează în Muntele Athos, sau se află în Bisericile Patriarhiei din Constantinopol, se pot împărtăși acolo. Dar refuzăm concelebrarea cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol, deoarece îl menționează pe Patriarhul lor, ori de câte ori se slujește, și am suspendat această comemorare.

– Altfel spus, Patriarhul Constantinopolului nu mai este considerat primus inter pares? Asta nu schimbă cu nimic locul său în diptice?

În slujbele pe care care Patriarhul Kirill le oficiază, comemorarea va începe cu Patriarhul Alexandriei, și nu cu Patriarhul Constantinopolului așa cum a mai fost nu demult.

– După dumneavoastră, de ce această decizie a fost luată acum, și există speranța că va fi posibil să se schimbe ceva, sau este o decizie definitivă?

Cred că decizia de a trimite exarhi la Kiev a fost luată acum deoarece Constantinopolul este presat să finalizeze procesul de acordare a autocefaliei cât timp actualul Președinte al Ucrainei, Piotr Poroșenko, este la putere, întrucât îl susține activ. Nu cred, desigur, că se închid complet ușile dialogului, dar decizia noastră de astăzi este un semnal către Patriarhia de Constantinopol, iar în cazul în care astfel de acte continuă, vom fi obligați să rupen comuniunea euharistică.

Patriarhia Constantinopolului se poziționează ca un fel de lider al celor 300 de milioane de ortodocși din lume, după cum o amintește mass-media. Dar, după ruptura comuniunii euharistice, cel puțin jumătate din cei 300 de milioane nu l-ar mai recunoaște ca primus inter pares.

– Ne puteți spune dacă Sfântul Sinod nu se teme de un scenariu negativ, în Ucraina, odată cu anunțarea unei posibile autocefalii? În special, de ocuparea altarelor Bisericii Ortodoxe Ruse, a Lavrei Peșterilor din Kiev etc?

Nu o putem exclude, pentru că au loc deja ocupări de biserici în Ucraina, și deja aproape 50 de biserici ale Bisericii Ortodoxe canonice Ucrainene au fost uzurpate de schismatici (Vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe). Dacă proiectul de autocefalie continuă, în cazul în care schismaticii se legitimează, putem prognostica cele mai triste consecințe pentru Biserica din Ucraina, iar pogromurile vor continua probabil. Schismaticii au anunțat deja că Lavra Peșterilor din Kiev ar trebui să fie predată acestei faimoase Biserici locale Ucrainene reunite, și nu ascund pretențiile lor fața de altare, mănăstiri, biserici care sunt în prezent sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

– Înaltpreasfinția Voastră, se va face o rugăciune comună pentru încheierea schismei în Ucraina?

Am hotărât să se spună rugăciuni în toate bisericile Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru unitatea Sfintei Ortodoxii. Am făcut rugăciuni de mijlocire, care urmează să fie publicate în declarația noastră de astăzi (vezi ARHIVA Lăcasuri Ortodoxe). De asemenea, noi ne-am adresat primaților, conducătorilor Bisericilor Ortodoxe locale, cerându-le să inițieze o discuție pan-ortodoxă privind situația din Ucraina. Suntem profund convinși că, în cazul în care problema nu este rezolvată în mod unilateral de către Patriarhia de Constantinopol, ci într-o discuție frățească a tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, poate fi găsită o soluție care ar calma întreaga lume, care să împace toată lumea și să ajute la vindecarea definitivă a schismei.

Traducere, adaptare și interpretare: Lăcașuri Ortodoxe® 2018

Sursa informației: revista Orthodoxie

Foto: Mitropolitul Ilarion, sursa foto – Wikipedia