publicat în: Arhivă

Apel din Kosovo și Metohia, al Episcopului Teodosie

În urma declarațiilor unor politicieni sârbi cu privire la divizarea Kosovo și Metohija ca soluție la problema actuală, Episcopul Teodosie de Ras-Prizren, din Biserica Ortodoxă Sârbă, a lansat un apel, în data de 25 iulie 2018. Divizarea teritorială la care se face referire, ar implica anexarea la Serbia a nordului Kosovo, și anume a orașului Kosovska Mitrovica și a satelor învecinate, în timp ce toată populația sârbă rămasă, împrăștiată și minoritară în restul Kosovo să fie forțată să părăsească locuințele strămoșești.

„Ca Episcop de Ras și Prizren și al credincioșilor ortodocși din Kosovo și regiunile Metohija și Ras, simt nevoia, cu o responsabilitate pastorală și morală enormă, de a-mi exprima profunda îngrijorare față de o serie de declarații politice recente despre Kosovo și Metohija, care ne umplu inima de incertitudine și durere tot mai mare. Au trecut peste douăzeci de ani de când eparhia noastră, cu sprijinul patriarhului și ierarhilor Bisericii noastre și cu asistența materială a Guvernului Republicii Serbia și a altor donatori, atât sârbi cât și străini, au întreprins eforturi mari pentru a permite o viață normală a Bisericii noastre, restaurarea lăcașurilor noastre sfinte distruse și încurajarea întoarcerii credincioșilor noștri expulzați, și pentru supraviețuirea celor care trăiesc astăzi în această regiune” – afirmă, în apelul său, Episcopul Teodosie.

“Am participat la o serie de dialoguri cu reprezentanții comunității internaționale și albanezii din Kosovo, înainte și după ciocnirile armate din 1998-1999, din nou, pentru a susține poziția evanghelică a Bisericii, noi trebuind să fim mărturisitori ai păcii lui Hristos printre oameni. La Mănăstirea Dečani, în timpul războiului, am găzduit și protejat refugiații, sârbi și albanezi, romi și de alte origini, înălțând vocea noastră împotriva violenței asupra civililor nevinovați indiferent de etnie și de religia lor. În urma ciocnirilor, eparhia noastră a participat activ la dialogul multietnic și la cooperarea cu reprezentanții internaționali. De asemenea, am făcut mari eforturi pentru a apăra poporul și lăcașurile sfinte. Din păcate, și în ciuda tuturor acestor eforturi, aproximativ 200.000 dintre compatrioții noștri au fost expulzați în perioada „păcii garantate la nivel internațional“, multe sate și cimitire fiind devastate, în timp ce 150 de biserici au fost distruse. Dar chiar și atunci am continuat dialogul, iar din 2005, sub auspiciile Consiliului Europei, am renovat multe dintre bisericile și mănăstirile noastre, precum și Seminarul Sfinții Chiril și Metodie din Prizren. La cererea statului sârb, în 2008, am participat la negocierile de la Viena, unde am convenit asupra principiilor importante pentru apărarea și supraviețuirea poporului nostru și lăcașurilor noastre sfinte din Kosovo și Metochia” – continuă apelul.

“Totodată, suntem profund îngrijorați de declarațiile iresponsabile politic și moral, din ce în ce mai frecvente, făcute de politicienii de ambele părți. Acestea menționează o ‘soluție definitivă’ în contextul ‘unei divizări teritoriale’ și al ‘unei linii de demarcație între sârbi și albanezi’. Astfel de afirmații, în poporul nostru credincios și, mai larg, în regiune și în lume, provoacă îngrijorare. Aceasta înseamnă că vom ajunge ca majoritatea sârbilor din Kosovo și Metohija care trăiesc la sud de râul Ibar să fie nevoiți să își părăsească locuințele și să abandoneze locurile lor sfinte – Patriarhia Pec, Dečani, Gracanica, Prizren?”

Apelul face referire, în continuare, la încălcarea libertății și drepturilor persoanelor, amintind că acest principiu “a cauzat suferință multor oameni nevinovați, în timpul războaielor și prăbușirii fostei Iugoslavii în anii 1990, fiind o amenințare continuă la adresa păcii și a stabilității, nu numai în regiunea Balcanilor de Vest. Aceasta ar crea, de asemenea, un precedent suplimentar pentru noi separatisme în Europa și în întreaga lume și ar conduce la o reacție în lanț”.

Apelul îi invită pe politiceni să aibă în vedere menținerea păcii, securitatea tuturor cetățenilor, conservarea patrimoniului spiritual și cultural, identitatea istorică și libertățile civile și religioase.

“Astfel de afirmații [precum cele recente, ale politicenilor – LO] fac ca sârbii, din ce în ce mai speriați, să decidă să-și vândă proprietatea, în loc să îi încurajeze să rămână în casele lor”.

Apelul mai amintește “refuzul încăpățânat al instituțiilor kosovare de a pune în aplicare deciziile Curții Constituționale din Kosovo” privind terenurile Mănăstirii Decani”.

“Noi, în Kosovo, suntem îngrijorați de criminalizarea tot mai mare a vieții politice, care este dominată de clanuri tribale, ca partide politice, și în care interesele speciale sunt plasate deasupra intereselor cetățenilor”, precizând că “aceasta nu este calea către Europa”, ci “calea către o mai mare izolare, mizerie și lipsă de oportunitate pentru tinerii care merită o viață mai bună. Folosirea unei retorici naționaliste tot mai frecvente, care ascunde activitățile criminale, este tristă și dezamăgitoare și descurajează în special tinerii”.