Cu Mitropolitul Elpidofor, despre absența unor Biserici de la Marele Sinod si prezența Patriarhiei Ecumenice în Turcia

Într-un interviu acordat jurnalistului grec Avgherinos Athanasios, Mitropolitul Elpidofor de Proussa a abordat mai multe probleme, între care: absența Patriarhiei Moscovei la Sinodul din Creta, Biserica Ortodoxă din Ucraina și statutul Patriarhiei Ecumenice în Turcia.

Câteva extrase din interviu au fost oferite de revista franțuzească Orthodoxie, citând publicația rusească Pravmir, iar noi vă punem la dispoziție traducerea acestora, în rândurile de mai jos

Întâlnirea jurnaliștilor, cu Mitropolitul Elpidofor, a avut loc la Salonic, la recenta conferință teologică internațională privind receptarea Sinodului din Creta. În acest sens, Mitropolitul Elpidophore a declarat: „Patriarhia Ecumenică este convinsă că există complicații, și cu atât mai mult simțim o nevoie mai acută de sinoade și de întâlniri în susținerea dialogului, astfel încât să putem deveni vrednici de pogorârea Duhului Sfânt și de ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos în depășirea acestor dificultăți”.

Pe lângă aceasta, Mitropolitul a apreciat că absența Bisericii Ortodoxe Ruse din Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, a reprezentat manifestarea unor lipsuri de ordin teologic și ecleziologic”.

Acesta a caracterizat Bisericile care, în cele din urmă, au decis să nu participe la Marele Sinod din Creta, ca fiind „sateliți ai Moscovei“, cu excepția Bisericii Antiohiei. „Este recunoscut faptul că neparticiparea Moscovei și a altor Biserici nu a fost cauzată nici de convingeri teologice, nici de unele ecleziologice și canonice“, a spus Mitropolitul. Însă, cu toate acestea, Arhiereul consideră că nu sunt distruse canalele de comunicare, ci doar că “Biserica Ortodoxă Rusă ar trebui să se străduiască mai mult să-și recâștige încrederea, nu doar la nivelul Patriarhiei Ecumenice, ci, totodată, al celor zece Biserici Ortodoxe, indignate de absența sa și de activitatea ei din culise și de încurajarea neparticipării altor Biserici”.

Ca răspuns la critici, și anume la părerea că Sinodul din Creta ar fi fost o demonstrație realizată sub auspiciile Departamentului de Stat al SUA, Mitropolitul Elpidophore a descris aceste evaluări ca fiind „para-literatură“ și a explicat că „Patriarhia Ecumenică, responsabilă de organizare, i-a mobilizat pe americanii greci, și anume pe liderii Arhiepiscopiei Americii, care au experiență în organizare, și ordiul arhonților Patriarhiei Ecumenice, care a fost prezent și a sprijinit practic desfășurarea Sinodului. Dar, a fost vorba despre elemente absolut ecleziastice, cadre ale Arhiepiscopiei americane, făra vreo legătură cu serviciile secrete americane sau cu oricine altcineva”.

În ceea ce privește autocefalia Bisericii Ucrainei, Mitropolitul a vorbit categoric, exprimându-și dezacordul său față de pozițiile de compromis adoptate anterior de către Fanar, care prevedeau acordul prealabil al altor Biserici locale pentru proclamarea autocefaliei: „Cu toate acestea, Patriarhia Ecumenică, în ciuda dreptului său de a acorda autocefalia, nu vrea să ignore celelalte Biserici (…) După cum știți, Biserica Rusă a început o campanie de informare a altor Biserici, de fapt o campanie de denigrare a Patriarhiei Ecumenice(…) Acesta este motivul pentru care Patriarhia a decis să numească o delegație de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice, care să viziteze Bisericile Ortodoxe din întreaga lume, și să le informeze privind faptele reale, intențiile reale și modalitatea reală în care este tratată problema Ucrainei, pentru a elimina aceste informații înșelătoare și noile denaturări răspândite de Biserica Rusă”. Acesta a mai precizat că scopul Patriarhiei Ecumenice nu este autocefalia în sine, ci unitatea poporului Ucrainei, divizarea actuală implicând divizarea unui întreg popor.

La întrebarea „în ce constau aceste informații înșelătoare“, Mitropolitul a dat următorul răspuns: „Am auzit exact aceleași argumente și aceeași frazeologie(…), în anul 2009, când ne pregăteam de efectuarea vizitei oficiale a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu în Ucraina, în timpul Președintelui Iușcenko și al Mitropolitului Vladimir al Kievului. Biserica Rusă a desfășurat exact aceeași campanie de informare a tuturor celorlalte Biserici, amenințând cu schisma, Armaghedonul, sfârșitul lumii, s-a spus că Patriarhul merge în Ucraina pentru a aduce diviziune etc. În cele din urmă, niciunul dintre aceste lucruri nu s-a întâmplat”.

Răspunzând afirmației cum că Ucraina a fost aruncată într-un război civil, în care guvernul expune tirului artileriei regiuni întregi, și Președintele însuși, care a solicitat autocefalia, are mâinile pline de sângele conaționalilor săi, Mitropolitul a precizat că, în calitate de Episcop și om al Bisericii, nu va cădea „în ispita de a comenta cu privire la situația politică și politicieni”, deoarece acest lucru este dincolo de sfera abilităților sale. “Personal, eu cred că soluționarea problemei ecleziastice nu va agrava situația rea care există în prezent, ci din contra, cred că va contribui la împăcare”.

Întrebat dacă Patriarhia Ecumenică va restabili rangul episcopal al „Patriarhului“ Filaret, detronat de Patriarhia Moscovei, Mitropolitul Elpidophore a răspuns: „Faptul că cineva este anti-canonic, nu înseamnă că nu există. Faptul că el este schismatic, nu îi confiscă dreptul de a solicita reabilitarea și soluționarea cauzei. Problemele nerezolvate referitoare la situațiile de schismă, anti-canonice, intră sunt jurisdicția Patriarhiei Ecumenice.” Acesta a amintit că, între privilegiile sale, Patriarhia Ecumenică are acest drept. Astfel, un episcop sau un preot condamnat de Biserică pentru călcarea unei legi, are dreptul de a face apel la Patriarhul Ecumenic, pentru a-l asculta si a redeschide dosarul, pentru o decizie finală. Patriarhia Ecumenică este considerată instanță supremă. “Deci, a primi o astfel de solicitare, este un drept al Patriarhului Ecumenic în exercițiu”, și nu poate respinge o cerere din motiv că ar proveni de la un cleric schismatic și necanonic. Tocmai pentru că el este schismatic și necanonic, are dreptul să apeleze la Patriarhul Ecumenic și să-i ceară să judece cazul său și redeschiderea cazului său pentru o decizie finală.

Pe lângă controversa referitoare la Ucraina, Mitropolitul Elpidophore a vorbit, în interviu, despre activitatea curentă a ierarhilor Constantinopolului pe teritoriul turc și în mediul musulman, chiar vorbind despre o „renaștere a Creștinismului în Turcia“: „Acesta este un imens succes istoric, o acțiune îndrăzneață a Patriarhiei noastre ecumenice, a Patriarhului Bartolomeu, care este primul patriarh, după dezastrul din Asia minor, care a îndrăznit, dacă îmi permiteți expresia, sa deschidă o breșă în Orient. El a redeschis drumurile către monumente și clădiri sacre ale Bisericii noastre și ale poporului nostru, în Pont, Asia Mică, Ionia, Capadocia, în Bitinia, în Anatolia. În primele decenii după dezastrul din Asia Mică, a existat o fobie și o ezitare mare în a călatori în Anatolia pentru a venera lacașurile importante. Acest lucru, cu toate acestea, a fost depășit treptat, iar noi datorăm asta Patriarhului Ecumenic, care a început cu oficierea Sfintei Liturghii pe ruinele bisericilor din Cappadocia, la Mirele Lichiei și în alte regiuni [ Vezi ARHIVA Lăcașuri Ortodoxe]. S-a dovedit că populația locală, musulmanii, cetățenii noștri turci au fost foarte cooperanți, foarte prietenoși, foarte ospitalieri față de patriarh și episcopi, care au mers cu pelerinii pentru a celebra Sfintele noastre Liturghii. Astfel s-a recuperat încrederea reciprocă între Patriarhie și autoritățile locale turce, dar și cu populația locală. Această încredere, timp de aproape trei decenii sub Patriarhul Bartolomeu, a atins nivelul unei colaborări excelente”. Mitropolitul a reamintit, în acest punct, că “statul turc a solicitat colaborarea Patriarhiei Ecumenice, pentru a dezvolta ‘turismul religios’ în zonă.

“Mai mult decât atât, în ultimele decenii, mai ales după căderea comunismului, există o mare mobilitate în Turcia, așa cum s-a întâmplat în lume, a popoarelor slave ortodoxe, care au venit, între altele, în Turcia, sau participă la căsătorii mixte, ori lucrează în diferite fabrici sau servicii. Rezultatul a fost că, în eparhiile și regiunile geografice în care prezența creștină ortodoxă dispăruse, s-a înregistrat o renaștere a turmei ortodoxe. Prima încercare de succes a avut loc la Atalia, fiind întreprinsă de Mitropolitul de Pisidia, Sotiros, care a slujit anterior în Coreea, unde fusese Mitropolit local. După ce a ajuns la o anumită vârstă, s-a retras din misiunea din Coreea și a primit titlul onorific de Mitropolit de Pisidia, fără nicio acuzație pastorală. El a descoperit că, în această Episcopie situată în Atalia, trăiau cel puțin 15.000 de ruși, ucraineni și alți ortodocși cu cetățenie turcă, având nevoie pastorală, liturgică și sacramentală. Astfel, a cumpărat vechea biserică ortodoxă greacă din Attalia, care era în proprietate privată, pentru a fi restaurată, și a făcut același lucru cu o altă biserică din Alanya. Astfel, avem două parohii, o mitropolie vie, care a supravietuit grație acestei prezențe. În același mod au apărut și alte eparhii mitropolitane, inclusiv a mea, cea din Proussa. Acum are aproximativ 1000 de familii, în special ortodocși vorbitori de limbă slavă, care participă la căsătorii mixte în Proussa sau care lucrează acolo. Apoi, am cumpărat, prin intermediul sponsorilor din străinătate și din Grecia, două biserici bizantine din regiunea Proussa. Una datează din secolul al IX-lea, Biserica din Sigi. Iar cealaltă biserică, o biserică faimoasă, este cea a Maicii Domnului “Pantovasilissa” din Triglia. Ca Mitropolit al locului, am numit un preot permanent în Proussa, am cumpărat două biserici și o reședință pentru preot. În prezent, încercăm să restaurăm cele două biserici și reședința, pentru ca preotul să se stabilească acolo și să slujească permanent. Între timp, au loc liturghii săptămânale, botezuri, cununii, Sfinte Taine. Acesta este modul în care Creștinismul a reînviat în Proussa, Attalia, Smyrna și în alte locuri din Asia Mică”.

După ce a amintit eforturile făcute pentru redeschiderea Facultății din Halki, Mitropolitul a subliniat, despre Guvernul lui Erdoğan: „nu putem să nu recunoaștem că sub guvernul d-lui Erdogan, minoritățile trăiesc zilele lor cele mai bune în Turcia. Situația lor s-a îmbunătățit. Pentru prima dată, membrii minorităților sunt considerați cetățeni egali. Liderii religioși și, în special, Patriarhul nostru(…), sunt respectați de autoritățile turce.”