
In cadrul recentei sedinte, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Serbiei a reluat in discutie, pe langa alte situatii pe care le considera dificile – cum ar fi cea a ortodocsilor din Kosovo si Meohia – si problema “propagandiștilor din România, care isi intensifică activitățile lor împotriva ordinii canonice a Bisericii, în eparhiile de Timoc și Braničevo”, reclamand un etnofiletism din partea romanilor din estul Serbiei.
Pe un acelasi ton, reprezentantii Bisericii din Serbia s-au referit si la “anumite cercuri bulgare, care acționează în eparhia de Vranje (Bosiljgrad)”.
În mod deosebit, alarmantă, este si situația din Muntenegru, unde aparatul guvernemental “conduce o campanie discriminatorie împotriva eparhiilor canonice de Muntenegru și Littoral și de Budimlija și Niksic”, promovand așa-numita „Biserica autocefala din Muntenegru“, și, în același timp, exercitand presiuni constante asupra poporului sârb, prin încercarea de a impune “muntenegrismul” ca identitate națională a acestora.
Adunarea subliniază că relațiile Bisericii Ortodoxe Sârbe cu Bisericile surori Ortodoxe sunt excelente, în spiritul unității și dragostei, “cu excepția nefericită a comportamentului Bisericii Ortodoxe din România”, cu care până de curând, am fost uniți în Dumnezeu” și a “inițiativei fără sens a Bisericii Ortodoxe Bulgare, de a interveni neinvitata, necanonic, în problema soluționării statutului Bisericii Ortodoxe Macedonene schismatice”.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
