Dupa 32 de ani, Moastele Sf. Ioan Gura de Aur fac sa inceteze cutremurarea mormantului unei pacatoase

Foto: Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur Hrisostom in ConstantinopolBy Byzantinian graphic from 10th century (https://days.pravoslavie.ru/Images/ii978&3987.htm) [Public domain], via Wikimedia Commons Timp de 32 de ani, un mormant din Constantinopol (Istanbulul de azi) a tremurat incontinuu, cutremurarea pamantului ingrozindu-i puternic pe localnici. Pentru toti cei vedeau infioratoarea priveliste, aceasta era un semn clar de nelegiuire si al unei stari de pacat a persoanei ce fusese ingropata acolo.

Dupa 32 de ani, Moastele Sf. Ioan Gura de Aur fac sa inceteze cutremurarea mormantului unei pacatoaseMormantul apartinea imparatesei care, timp de mai multi ani, condusese acest popor al Constantinopolului: Eudoxia. Imparateasa murise in urma surghiunirii sale chiar de catre sotul sau, care nu mai putuse rabda consecintele faptelor rele la care fusese impins de consoarta sa.

Obsedata de avutie, Eudoxia confiscase cu mai multi ani in urma via unei femei amarate si vaduve, numita Calitropia, si refuzase sa cedeze in fata implorarilor repetate ale femeii sarace, asa incat fapta sa de lacomie a ajuns pana la urechile Patriarhului Constantinopolului, care a insistat, la randul sau, ca via sa fie redata vaduvei.

Insistentele intaistatatorului Bisericii pe langa imparateasa – un patriarh priceput in interpretarea Scripurii si vestit pentru cuvantarile sale – nu au reusit, insa, sa o imbuneze, ba din contra. Eudoxia a capatat ura pe Patriarhul Ioan, adus aici special din Antiohia si pus la carma Bisericii dupa ce Patriarhul anterior, Nectarie, trecuse la cele vesnice.

Iar ura imparatesei avea sa fie, in scurt timp, motiv de ispitire inclusiv a episcopilor, aratati dispusi, dintr-o data, sa-l indeparteze pe Patriarhul lor iubit de oameni si cunoscut – pe langa cele amintite mai sus – pentru faptul ca nu manca decat putina zeama de orz, dormea foarte putin si, chiar si atunci, nu pe un pat, ci stand saltat si legat de sus cu funii, ca sa-si munceasca trupul, din iubire de Dumnezeu si de oameni.

Sfantul Ioan Gura de Aur sau: Auritul Ioan HrisostomulIn cele din urma, izgonit si chinuit undeva in Armenia, cel ce imediat dupa aceea avea sa fie cunoscut ca Auritul Ioan (Hrisostomul), pentru rostirile din gura sa de aur, avea sa treaca la Domnul, cartile vechi ale Bisericii Ortodoxe amintind:

“In treisprezece a contenit Buzele cele aurite… si a tacut”Toti cei implicati in fapta rea de indepartare a Patriarhului lor au inceput sa fie incercati de grele suferinte, multi dintre acestia murind chiar din mana imparatului, care, trezit de alti oameni ai Bisericii, a constientizat fapta cumplita izvorata din lacomia sotiei sale.

Izgonita si ea si chinuita de sotul sau, pentru nesuportarea urmarilor faptelor ei, Eudoxia zacea acum inmormantata in pamantul care parea sa nu-i suporte pana nici el pacatosenia. Cutremurarea continua a mormantului ii ingrozise deja pe localnici, timp de 32 de ani, pana acolo incat, unul dintre fiii fostei imparatese ajunge sa ia decizia de a-i cere Sfantului Ioan Gura de Aur sa-i ajute ca Dumnezeu sa-i ierte mama.

Dupa 32 de ani, Moastele Sf. Ioan Gura de Aur fac sa inceteze cutremurarea mormantului imparatesei EudoxiaDupa ce fusese pricina ratacirii episcopilor de altadata, acum, fosta imparateasa urma sa-i primeasca, la mormantul sau, pe arhiereii Bisericii, de aceasta data purtand pe brate cinstitele si sfintele moaste ale celui pe care, prin faradelegile ei, il prigonise: Sfantul Ioan Gura de Aur, fost Patriarh al Constantinopolului.

Dar pana si aceasta incercare avea sa ramana fara succes, pana cand fiul imparatesei nu a demonstrat atat de multa credinta incat a ajuns sa scrie o scrisoare de rugaminte adresata direct sfantului si expediata in locul in care sfintele sale moaste se odihneau, ca unui om care inca ar mai fi fost viu. Scrisoarea aceasta avea sa-l induplece pe Dumnezeu, iar moastele sfinte au putut fi ridicate in sfarsit de la pamant si purtate spre locul ramas pana atunci necurat.

“Iar daca s-au adus sfintele moaste ale Hrisostomului si s-au pus acolo unde si acum se afla, a incetat acel cutremur” – mai noteaza cartile vechi de rugaciune si pastratoare ale adevarului, din Biserica noastra.

Iar “Auritul Ioan gura inchizand, a lasat noua cartile, [aceste carti ca o] alta gura fiind!”

***

O particica din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur se afla asezate spre inchinare, permanent, la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului, in Bucuresti ( https://www.catedralaneamului.ro/index.php/paraclisul-catedralei [https://www.catedralaneamului.ro/index.php/paraclisul-catedralei] ).