De la FAMILIA TRADITIONALA, la cea mai inalta masura a familiei
Duminica a 21-a dupa Rusalii, care tocmai a trecut, a fost inchinata si Sfinților Părinți ai celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic.
Intr-o predica sustinuta cu aceasta ocazie de Mitropolitul George (Hodr) de Byblos, Al-Batrun și Muntele Liban, citata de publicatia bulgareasca Dveri [ https://dveri.bg/u3yhr [https://dveri.bg/u3yhr] ], acesta amintea:
“Astăzi, ii comemorăm pe Sfinții Părinți ai celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic (Nicea, 787), care au adus un omagiu icoanelor. Icoanele ne devzaluie oameni care au fost reînnoiți prin Hristos.
Observăm că icoana descrie sfântul, de parcă nu ar fi din carne și sânge. Sfântul a depășit existența sa fizică și pământească, pentru a ramane, din rândul lumii, în împărățiile cerești și, de acolo, sa ni se descopere ca om nou.
Toată grija pe care au avut-o Părinții noștri, este aceea ca noi sa devenim noi creații care nu mai sunt carne și sânge, care sunt independente de trecut – ca și cum am fi fost creați astăzi.
In predica sa, Mitropolitul, descopera insa o masura mult mai inalta a familiei – prin dimensiunea ei crestina – decat cea vehiculata in ultimul timp in dezbaterile politice ale celor care ataca familia traditionala. Familia, conform Mitropolitului, care il ia drept ajutator pe Sfantul Apostol Pavel, nu se opreste la rezultatul firesc al relatiei dintre un barbat si o femeie, ci la misiunea pe care aceasta o oare de la Dumnezeu, pe calea desavarsirii, astfel incat argumentele oricum firave privind mult-amintita atitudine toleranta fata de alte relatii nefiresti intre oameni, raman cu totul descoperite in ce priveste perspectiva biblica a mantuirii.
De la FAMILIA TRADITIONALA, la cea mai inalta masura a familiei
“Sfantul Apostol Pavel spune: “nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos.” (1 Corinteni 4:15). Fiecare dintre noi vine dintr-un bărbat și o femeie. Acesta este începutul nostru, dar nu ne oprim la limitele acestei situații.
Deși mamele noastre ne-au dat naștere ca robi, am pornit pe drumul libertății lui Hristos. Toată lumea se străduiește să fie creștin. Creștinul – acesta este un proiect! El este botezat, să-și urmeze viața creștină pe tot parcursul vieții sale. Dar ea nu va fi încheiată nici măcar in viața veșnică, pentru că noi în cer ne desăvârșim, devenind biserica glorioasă a lui Hristos. Hristos pune peste noi haina luminii și devenim sfeșnice, prin acest vesmant asternut peste noi”.
