SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI HRISTOS – randuiala de la Sfintii Parinti, pe care ar trebui sa o pastram

FOTO: SCHIMBAREA LA FATA – Icoana veche pictura murala – fresca din asezarea Chukovets Pernik

Licenta de utilizare: By Edal Anton Lefterov (Own work) [CC BY-SA 3.0 [https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0] ], via Wikimedia Commons [https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Frescos_from_Chukovets_Pernik_Province_10.JPG]

Pentru Sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului, de care ne bucuram astazi, se cuvine sa stim ca Sfintii Parinti ne-au lasat urmatoarea randuiala si invatatura:

SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI HRISTOS – randuiala de la Sfintii Parinti- Incepand de acum, de la Sarbatoarea SCHIMBARII LA FATA A DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS, se pot manca struguri, acolo unde se gasesc deja facuti.

Strugurii se aduc la biserica, in ziua Schimbarii la Fata a Domnului, se pun inainte, iar dupa rugaciunea amvonului, preotul iesind cu cadelnita si cadindu-i (tamaindu-i) citeste asupra lor rugaciunea pentru binecuvantarea strugurilor. Apoi, acestia urmeaza sa se imparta la masa (agapa de dupa slujba), fratilor aflati in biserica;

SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI HRISTOS – randuiala de la Sfintii Parinti- Iar acolo unde nu se gasesc struguri deja facuti, in locul acela se aduc faguri de miere, mere si pere – care sa se puna inainte, sa se binecuvanteze si sa se imparta, de asemenea, la masa;

LUATI AMINTE:

Daca cineva dintre frati a mancat struguri inainte de Sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului nostru Iisus Hristos, i se va considera lui “neascultare” si va fi certat si oprit sa mai manance cumva struguri toata luna august, ca unul care a nesocotit porunca Tipicului, pentru ca, de la el, sa invete si ceilalti si sa se supuna Tipicului Sfintilor Parinti!

Iar dupa Sarbatoarea Schimbarii la Fata, incepand de acum, se cuvine a se mananca struguri doar de trei ori pe saptamana: lunea, miercurea si vinerea!

SCHIMBAREA LA FATA A DOMNULUI HRISTOS – randuieli de la Sfintii ParintiAsa ne invata Sfintii Parinti, iar cuvintele de mai sus se gasesc in cartile vechi bisericesti pe care le mai intalnim prin manastiri sau bisericute de prin sate de multe ori prea indeparatate si parasite, in care s-a slujit si se slujeste de sute de ani.

Iar aceasta este si randuiala pe care mosii si stramosii nostri au respectat-o cu sfintenie si pe care este bine sa ne-o amintim si noi si s-o cinstim precum putem si voim, completand si intarindu-ne astfel in viata si postirea noastra duhovniceasca. (Teo-CHristian, pentru Lăcașuri Ortodoxe)