Pr. Nectarie, din Romania: seara preot, ziua administrator de bacanie

Foto: Hugues Le Guellec

Tours este un oraș în Franța, prefectura departamentului Indre-et-Loire, în regiunea Centru. Partea veche a orașului se află între râurile Loara și Cher. Orașul este înfrățit cu orașul Brașov din România.

Ziarul frantuzesc “Noua Republica [https://www.lanouvellerepublique.fr/] ” a publicat recent un articol despre Parintele Nectarie Mocanu, paroh al parohiei ortodoxe românesti din Tours (Franta), care incearca sa restaureze Capela Lazaristilor. Pentru a putea trăi și a intretine sfantul lacas ortodox, el intretine si o bacanie proprie. In randurile de mai jos, va oferim traducerea integrala, din limba franceza, a articolului semnat de Alexandre Salle.

“Începând din ziua de 23 decembrie 2016, Nectarie Mocanu conduce un magazin alimentar cu produse europene, pe strada Néricault Destouches.

Nectarie Mocanu, parinte paroh al parohiei românești din Tours a pornit o actiune de renovare a Capelei Lazaristilor. Pentru a putea trăi și a intretine cladirea, acesta conduce si un magazin alimentar.Băcănia Anica are ceva special. Există aici produse europene din Rasarit si din Grecia, dar altul este atuul celui ce conduce bacania: el este si preot [ortodox roman]!De doi ani, Parintele Nectarie Mocanu a devenit paroh al parohiei românești din Tours. Provocarea lui: renovarea Capelei Lazaristilor, cumpărata în anul 2012, in acest oraș, de către Mitropolia Ortodoxă Română.

Starea clădirii nu permitea gazduirea credinciosilor, ca să nu mai vorbim de oficierea de slujbe. Trebuia să găseasca bani, deci, pentru a o renova. El avea doar un salariu, din care sa intretina capela și sa trăiasca.

Părinții lui Nectarie au un mic supermarket in Bucuresti, de 26 de ani. Alegerea acestei activitati a fost evidenta si pentru fiul lor.

„Am deschis magazinul, dupa ce am vandut un teren în România, care aparținea străbunicii mele Anica“, a marturisit cel ce conduce parohia româneasca din Tours și Chateauroux.Fara prozelitism

Munca nu-l sperie pe preotul de 40 de ani, care a sosit la Paris în 2001 pentru studii si a fost patru ani insotitor și traducător la Înalta Curte din Paris.

Magazinul l-a deschis pe 23 decembrie, pe strada Néricault-Destouches. Nectarie este ajutat de mama sa, produsele fiind expediate de către tatăl sau, din România. Respectul pentru produsele bio și fata de natura este ridicat la nivel de religie. Ritmul este infernal: deschis de luni până sâmbătă, la prânz pregătește sandwich-uri, sucuri proaspăt stoarse, proprietarul intampinandu-i pe toți clienții.

Nu pare nicio problema pentru Nectarie, sa alterneze reverenda cu șorțul. Doar un semn distinctiv sta agățat de tricou: o Medalie a Sfantului Martin, sfant comun al catolicilor si ortodocșilor.

„Nu por reverenda aici, fiind o chestiune ce tine de respect, de secularism, de judecata omeneasca. Dar este important ca oamenii să înțeleagă că preotul nu este un om al Bisericii, ci ca el poate sluji Bisericii din afara”.Fara prozelitism, desi majoritatea clienților sunt conștienți de viața sa dublă: „Nu știam inițial, recunoaște Nahuel. De atunci, i-am pus, insa, întrebări despre problemele religioase, despre țara sa. Ceea ce mă atrage aici, este amestecul de culturi și generozitatea locului, aici gust totul înainte de a mânca”.De la deschidere, au existat doar două zile libere: de Crăciun și de Anul Nou. După închiderea magazinului, urmeaza drumul capelei:

„Trebuie să fiu singur, să ma rog si să-mi recapat energia”. Iar, in ziua urmatoare, o ia de la capat, preotul.Bacania Anica – 31 Rue Néricault-Destouches – este deschisa de luni până sâmbătă.

Mai mult

Nectarie trebuie să găsească 300.000€. Acoperișul Capelei Lazaristilor, inchinata Sfantului Nectarie, este perforat, ferestrele sunt sparte, vegetația aici este sălbatică… Doar douăsprezece persoane au aparut in urma anuntului facut. Nectarie curăță și defriseaza locul, aproape singur. „Ne lipsesc bratele de munca in restaurarea acestei bijuterii“, spune clericul. Îi lipsesc 300.000 € pentru lucrări. Preotul încearcă să faca rost de bani prin vânzarea de lumânări, organizarea de concerte…”