V4 – Grupul de la Visegrad: Natiunile balcanice avertizeaza UE ca vor lua masuri dure anti-refugiati

Premierii a patru țări din Europa Centrală și de Est au cazut de acord asupra unui plan controversat, de a închide în mod eficient ruta balcanică crucială pentru refugiați, în cazul în care, conform cuvintelor acestora, Grecia nu este în măsură să-si protejeze frontiera sa exterioară.

Anunțul a fost făcut la summitul liderilor din Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia, care formează Grupul de la Vișegrad, carora li s-au alaturat – in ciuda furiei manifestate de UE fata de aceasta prezenta – și Macedonia și Bulgaria.

Liderii s-au folosit de serbarea a 25 de ani de cand “Grupul Visegrad” functioneaza – numit după un castel din Ungaria -pentru a dezvălui planul lor B, înaintea summitului viitor al Uniunii Europene, care va incepe maine.

Planul urmareste crearea unei noi bariere la granițele Macedoniei și Bulgariei, cu Grecia. Acesta include construirea de garduri și sporirea securității.

Premierul ungar Viktor Orban le-a declarat reporterilor, că sunt necesare aceste măsuri, atata timp cat Grecia nu reușește să protejeze frontiera exterioară a zonei libere de vize a UE, Schengen, si atata timp cat înțelegerea Uniunii Europene cu Turcia nu are ca rezultat reducerea substanțială a numărului de migranți.

“Întrebarea este dacă sa construim o a doua linie de apărare între Turcia și granița Schengen actuala”, a spus el, afirmand conform Radio Vatican, ca aceasta va ramane marea întrebare pentru viitor si pentru viitorul summit al Uniunii Europene.

Ungaria poate oferi sprijin total, fie că este vorba de sprijin financiar, fie militar sau defensiv, pentru a susține o astfel de ridicare a unei a doua linii de apărare, care s-ar afla la sud de Ungaria, a adaugat Primul-Ministru.

Cu toate acestea, planul este controversat. Criticii spun că elimină în mod clar Grecia din zona Schengen, și ca ar fi un atac direct asupra atitudinii mai primitoare a cancelarului german Angela Merkel față de refugiați, deși țările Grupului de la Vișegrad insistă că nu vizează nicio națiune UE.

Președintele macedonean Gjorge Ivanov și Premierul bulgar Boiko Borisov au fost, de asemenea, prezenti la summit-ul de la Praga, în ciuda furiei UE privind prezența lor.

Cu doar cateva ore inainte de întâlnirea de la Praga, Comisia Europeana – executivul UE – a alocat alte 10 milioane de euro din finanțe, pentru a ajuta la imbunatatirea granitelor Macedoniei și la gestionarea migrației. Dar purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Tove Ernst, a avertizat, conform radioului Vaticanului: “Vrem sa evidențiem, în mod special, că această asistență nu va ajuta la finanțarea construcției niciunui gard și că lucrările Comisiei au ca scop gestionarea frontierelor, și nu închiderea lor”.

Cu toate acestea, Ungaria spune că a furnizat deja Macedoniei, sarma de gard pentru aproximativ 100 de km, o parte din ea fiind produsa de detinuti. Țara a vândut, de asemenea, sârmă ghimpată în Slovenia și este gata sa furnizeze si altor țări europene, dacă este necesar.

Ungaria are deja experiență: a construit garduri de-a lungul granițelor sale cu Croația și Serbia, iar Premierul ungar Orbán a declarat Parlamentului, că dorește să intensifice securitatea structurilor și frontierei, care implică poliție și personal al armatei, în fata afluxului de migranti așteptat în această primăvară.

Orban a mai spus că Ungaria dorește să vadă Bulgaria in zona Schengen, și că “discuțiile sensibile” ar trebui să înceapă, privind aderarea Macedoniei la UE.

De asemenea, el și alți lideri de la Vișegrad au declarat ca se opun in mod clar unui plan UE, de redistribuire a mai mult de 160.000 de refugiați între statele membre.

Analiștii spun ca poziția Primului ministru ungar a devenit mai puternică, după ce o guvernare de dreapta a fost aleasa în Polonia, care împărtășește opiniile sale anti-migrare.

Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizație de cooperare formată din cele patru state central-europene amintite mai sus, fiind vorba despre o asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – președintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – presedintele Poloniei și József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună, prin care își asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice și economice în Uniunea Europeană.

De asemenea, prin același document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele și conflictul interetnic de la Târgu Mureș), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu.

Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei și Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar.

Te lamurim asupra unor aspecte pe care putini le cunosc. Daca apreciezi activitatea noastra, acum poti solicita un Certificat de Membru Simpatizant “Lăcaşuri Ortodoxe”, dand click! aici! Aflandu-ne in cel de-al 10-lea an, te invitam in echipa noastra, cu bucurie!