Nu stati in fata televizoarelor, plangandu-va ca nu aveti ce face!

Legile omenesti si Constitutia tarii ne asigura ca “toți oamenii sunt egali”. Dar cat de egali suntem, oare?

Există multi poeti, dar câți sunt ca Eminescu? Exista multi pictori, dar cati sunt ca Grigorescu? Exista multi muzicieni, dar câți sunt ca Enescu?

Suntem cu toții egali, intr-adevar, daca ne gandim ca avem o origine comună. Suntem cu toții fii ai lui Dumnezeu. Suntem cu toții egali, in raport cu Dumnezeu. Raportandu-ne astfel, toți avem drepturi egale și inalienabile privind viața, libertatea și căutarea fericirii. Dar, în afară de asta – de relația noastră cu Dumnezeu – nu există literalmente nimic în care toate persoanele sa fie cu adevarat egale.

Un articol de: KSLCatalin (adaptare pornind de la o traducere dupa un cuvant al Pr. Anthony Coniaris (SUA)

Spre exemplu, noi nu sunt egali în caracteristicile cu care ne nastem sau in inteligență. Aceasta este ceea ce ne spune Invatatorul nostru în parabola de astăzi, a talanților. Cei trei slujitori ai parabolei nu erau dotati în mod egal. “Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat”, ne spune Sfanta Evanghelie dupa Matei (25:15). Nu există două persoane care sa aiba aceleasi capacitati și, tot asa, nu există două persoane sa mosteneasca aceleasi talente. Unii au corpul mai robust decât altii; unii au mintea mai sclipitoare; unii au avantajul ca pot avansa mai rapid; dar fiecare copil născut în lume primește din mâna lui Dumnezeu o înzestrare specifică. Niciun fiu al lui Dumnezeu nu primește mai puțin de un talant!

Cea mai mare parte dintre bărbați și femei sunt înzestrati nici cu 5 talanți, nici cu 2, ci cu unul singur. Așa cum spunea un autor: “În fiecare generație există doar câțiva oameni care se nasc cu abilitati excepționale – adica un trifoi cu patru foi, ca să spunem așa, în domeniul vieții. Insa trifoiul care ține câmpurile verzi, care hrănește vacile și albinele, oferindu-ne lapte și miere, este trifoiul cu trei frunze, cel comun, obișnuit”.

Cei mai mulți dintre noi suntem ca trifoiul cu trei frunze, oameni cu capacitate medie, dotati nici cu 5, nici cu doi, ci cu un talant. Pădurea ar fi foarte tacută, dacă ar canta doar pasarile care canta foarte bine. Problema este că noi refuzăm să acceptam sa ne folosim corect de acest talant, de acest dar. Ezităm să ne afisam cum trebuie talentele noastre limitate. Nu stiu cum facem, dar mereu ascundem talantul nostru, fie prin dezvoltarea unui complex de superioritate, laudandu-ne cu cat de mult talent am avea noi, fie prin dezvoltarea unui complex invers, de inferioritate, sustinand ca noi nu am avea de fapt niciun talent.

Sfantul Apostol Pavel are un alt cuvânt pentru “talent”. El îl numește harisma. Harisma, un cuvant grecesc, înseamnă ceva care este dat omului de Catre Dumnezeu, pe care omul însuși nu l-ar fi putut obține sau realiza pe cont propriu. Spre exemplu, o persoană ar putea exersa sa scrie poezii o viață intreaga, și totuși nu va ajunge ca Eminescu. Marii artiști devin mari, nu doar prin exercitiu; ei au ceva mai mult, o carisma, un dar de la Dumnezeu. Un mare compozitor (Friml), ajuns la vârsta de 80 de ani, a spus: “Sunt atât de plin de muzică incat, dacă nu ma asez sa o scriu, simt ca o risipesc”. Fie ca il numim talent, fie ca o numim carisma, vorbim despre un dar de la Dumnezeu.

Nu există două persoane cu aceeași masura sau tip de talente. Uneori uităm acest lucru și incepem să ne comparăm cu alții. Noi spunem: “Dacă as fi avut banii lui, sau influenta lui, sau puterea lui, sau talentul lui, vai cât de multe as fi facut!”. Dar adevărata întrebare este: “La ce-mi foloseste sa ma tot gandesc ce-as fi facut, daca as fi avut ceea ce de fapt n-am?”

Niciun om nu este judecat dupa ce ar fi facut daca ar fi fost altcineva, ci este judecat dupa ce a facut cu darurile pe care le are el insusi. Nu va fi judecat nimeni pentru faptul ca nu a fost un alt Moise sau un alt Sfant Pavel, ci va fi judecat pentru că nu a fost ce trebuia sa fie el insusi. Dumnezeu judecă fiecare om după o masura speciala, diferita, în funcție de capacitatile și talentele fiecărei persoane.

ASTEPTARI EXAGERATE

Există un mare pericol, aici, cu părinții care fac eforturi deosebite cu copiii lor, așteptându-se sa obțina o strălucire de 5 talente în viață, când de fapt Dumnezeu i-a înzestrat cu 1 talent. Sau exista părinți care comparara un copil cu altul, uitând că nu există doi copii cu același număr de talanti sau cu acelasi fel de talant. Rezultatul acestui comportament al parintilor, este acela ca copilul, avand un singur talant, ajunge sa creada ca nu-i foloseste la nimic sa-si dezvolte talantul pe care l-a primit. Astfel, ajungi sa-ti auzi copilul spunand: “De ce să mai încerc? Nu pot nici macar spera să invat la fel de bine la școală, ca sora mea, sau ajung in echipa de fotbal, ca fratele meu”. Astfel, talentul pe care copilul il are, adesea se va pierde, iar acest sentiment de inferioritate ajunge sa-i distrugă viața. Unul dintre cei mai mari scriitori de basme – Hans Christian Anderson – si-a inceput cariera cand un editor, intr-o zi, i-a spus, vazand o parte din scrierile sale: “Nu-i rău Mai încearcă. Te voi ajuta”. Aici se află una dintre cele mai mari contribuții ale părintelui la viata copilului: sa descoperi ce talente i-a daruit Dumnezeu fiecărui copil și să-l încurajezi pe copil să-si dezvolte acel talent.

Desi nu pare, cei trei slujitori din parabola de astăzi au fost egali, pentru că tuturor li s-a impus o responsabilitate egala cu darul primit. Iisus a spus: “Celui ce i s-a dat mai mult, i se va cere mai mult”. Din moment ce talentele noastre, fie ele si puține de cele mai multe ori, ne sunt daruite de Dumnezeu, atunci toți vom fi trasi, la sfârșit, la răspundere. Dumnezeu nu ne judeca dupa mărimea, cantitatea rezultatelor noastre, fiindca este normal că cei ce au primit mai mult vor si putea sa dea mai mult, ci El ne judeca dupa gradul de fidelitate cu care ne-am folosit darurile noastre, fie ele multe sau puține. Pentru că, neavand același număr sau tip de talente, Dumnezeu nu va aștepta același rezultat de la fiecare dintre noi. De fapt, El se așteapta ca rezultatele noastre să difere foarte mult, asa cum S-a asteptat de la cei trei servitori: de la fiecare S-a asteptat la mai mult, in functie de cat a primit fiecare. Dar, intr-un singur fel Se va astepta ca rezultatele noastre sa fie egale: sa fim toti la fel de credinciosi, si, deci, fiecare sa cinstim egal talentul primit, atat cat este el, mult sau putin.

Iisus introduce astfel un nou standard in evaluarea persoanelor. După standardele noastre, cel mai tare om ar fi cel mai talentat. Nu este asa! După standardele lui Dumnezeu, cel mai mare om este omul cel mai credincios. Uitati in aceasta pilda: Iisus nu-i spune celui care a primit cinci talanți: “peste MULT ai fost credincios, peste mult te voi pune; intră întru bucuria domnului tău”, ci Iisus a spus cum ar fi trebuit sa-i spuna de fapt omului cu un singur talant: “Bine, slugă bună şi credincioasă, peste PUTINE ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.”

Omul cu un singur talant nu știa cat de important era pentru stapan, micul lui serviciu pe care l-ar fi putut face. Pentru mica slujire pe care o poate face un om, un talant în ochii lui Dumnezeu este egal in valoare cu marea slujire pe care o face omul cu cinci talanti. În parabolă, Iisus l-a numit pe omul cu un talant, atentie(!), “sluga netrebnica”, nu pentru că ar fi fost un criminal sau un adulter, ci pur și simplu doar pentru faptul că el si-a ascuns talantul în pământ. El a avut ceva ce putea sa foloseasca pentru Dumnezeu, dar nu s-a folosit de el.

Asta se intampla din cauza necredintei noastre în lucrurile mici pe care Domnul ni le da sa le folosim spre slava Sa. Noi nu trebuie să ne plangem ca avem un singur talant. Trebuie sa avem, insa, grija, ca toți vom fi acuzati pentru ca nu ne-am folosit acel talent. Când spunem ca “folosim” un talant, asta presupune să avem grija la modul în care il folosim. Talentul, talantul, nu este suficient. Trebuie să ne întrebăm pe noi insine: “Ne folosim de talent pentru a aduna averi? Ne folosim de talent pentru a ne crea noua insine un nume? Ne folosim de talent pentru lăcomie? Sau punem talentul nostru în slujba lui Hristos și a semenilor nostri?”.

FOLOSESTE-L SAU IL VEI PIERDE

Omului din parabolă, care a avut doar un talant, i-a fost frică să-l investească. Pentru că, dacă ar fi pierdut acel talant, el ar fi pierdut tot ce avea. “Unul, de siguranta”, si-a zis el. Dar cât de greșit a fost! Noi nu ne salvam talentul, atunci când ni-l îngropam. Legea lui Dumnezeu de viață ne spune: “Dacă nu-l folositi, îl veti pierde”. Spre exemplu, se poate sa avem puțină credinta. Insa, daca si pe aceea puțină cata o avem o ingropam, atunci o vom pierde cu totul. Trebuie sa ne folosim de ea, si ea va creste. Darul nostru de a ne ruga, poate fi mic. Dar ingropandu-l, el va deveni si mai mic. Folosiți-va de el, si el va creste. Poate că avem doar putina intelegere, mila si bunătate. Dar ingropand-o, pana si aceasta va disparea. Folosiți-o, și ea va creste. Folositi-va talantul, sau il veti pierde. Numai, nu-l ingropati!

Dumnezeu a dat fiecăruia dintre noi un talant unic sau o capacitate pe care nimeni altcineva din aceasta lume nu o mai are. Fiecare dintre noi are un anumit mod de a fi, de a-i ajuta pe altii, și capacitatea de a face anumite lucruri, cum nicio altă persoană din lume nu le poate face. Acest lucru ii dă fiecarui bărbat, fiecarei femei și fiecarui copil valoarea sa unica. Lumea ar fi fost mai saraca, daca acea persoana nu s-ar fi nascut. Nascandu-se, s-a daugat lumii ceva ce nu exista înainte de a veni acea noua persoana. Acel ceva este de la Dumnezeu, și acesta este prețios, mai mare decat orice alt pret. Deci, nu putem sustine ca noi nu contam. Dumnezeu ne-a încredințat ceva ce El n-a dat niciunei alte persoane, iar modul în care ne folosim de asta, este la fel de important pentru Dumnezeu, cum este important modul in care un barbat sau o femeie foarte inzestrati isi folosesc talentele pe care le posedă. Un poet renumit (Edwin Markham) spunea: “Totul asteapta o lucrare, pe care doar mainile tale o pot face: si astfel, daca esuezi, e ca si cand o coardă muzicala de la un instrument mare s-ar rupe”.

Creativitatea, creatia, in lume a ramas asa cum era ea în a opta zi a Creației. Ca creștini, suntem chemați să fim instrumente ale lui Dumnezeu în actul continuu de creație, prin dezvoltarea și folosirea talentelor noastre.

Iisus a spus odată o poveste despre un smochin. După trei ani in care pomul nu avusese niciun rod, proprietarul i-a cerut gradinarului să fie tăiat. Dar grădinarul i-a cerut sa il mai pasuiasca inca un an, promitand sa-l ingrase mai bine si sa-l sape, ca sa produca. Dar tot el a incheiat cu aceste cuvinte: “Și dacă nu va da roade nici anul viitor, atunci îl vei putea tăia” (Sfânta Evanghelie după Luca 13). Doar sa rămâi în viață, nu este suficient. Suntem aici ca sa producem!

Uneori privim la un VIP, la o persoană care a ajuns mare și spunem: “Vezi ce talentat este!”. Cu toate acestea, cu toții suntem talentati! Chiar și un singur talent daca avem, nu este al nostru, ci un dar de la Dumnezeu. Aceste daruri sunt investiția lui Dumnezeu în viața noastră. Problema pe care ne-o arata aceasta pilda, este ca Dumnezeu se așteaptă la un castig care sa rezulte din investiția Lui. Într-o zi, El ne va cere să dam seama pentru ceea ce am făcut cu darurile pe care ni le-a încredințat nouă.

Mergeti si puneti-va pe treaba! Nu stati, fiindca nimeni nu va va ierta pentru asta! Credinta Ortodoxa nu este o credinta statica, ci este o credinta activa! Hristos a fost activ! Nu stati in fata televizoarelor plangandu-va ca nu aveti ce face, ca ati depasit o varsta sau ca nu aveti inca o varsta!

“Ai un talent, dar atat de mic”, a spus cineva unui creștin. Iar creștinul i-a răspuns: “Da, dar am un Dumnezeu atat de mare!”. “Cel ce rămâne întru Mine”, a spus Iisus, “și Eu voi ramane in el, iar el va fi cel care va aduce multă roadă”. Amin!

Nu sta! Alatura-te noua, fiindca daca apreciezi lucrarea noastra, in acest al zecelea an, iti dam ocazia sa devii membru al echipei Lăcaşuri Ortodoxe. Da click! aici! In cel de-al 10-lea an, TE IMBRATISAM CU BUCURIE! Un articol de: KSLCatalin (adaptare pornind de la o traducere dupa un cuvant al Pr. Anthony Coniaris (SUA)