EXCLUSIV: Marele si Sfantul Sinod nu va fi unul ECUMENIC

Prezentând raportul său Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse Episcopilor, care si-a deschis lucrarile in aceste zile la Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii a vorbit despre pregătirile pentru Marele si Sfantul Sinod Pan-Ortodox al Bisericii Ortodoxe. Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe va ofera in exclusivitate, in randurile de mai jos, traducerea acestui raport.

“Noi credem că Biserica lui Hristos este Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, asa dupa cum o marturiseste in mod clar Crezul. Biserica este una in esenta ei. Existența mai multor Biserici autocefale in lume, reprezinta o formă a existenței Bisericii în istorie, cea mai potrivita pentru efectuarea misiunii ei mântuitoare.

În acest sens, Sinoadele Ecumenice și alte Sinoade de semnificație pan-ortodoxa, sunt o expresie vizibilă a Unitatii Bisericii, a naturii ei sinodale, o reflectare a ei ca singur trup în Hristos: “5. Aşa şi noi, cei mulţi, un trup suntem în Hristos şi fiecare suntem mădulare unii altora;” (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 12 ).

“Noi nu numim ‘Ecumenic’ următorul Sfant si Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de Sinoadele Ecumenice vechi, acesta nu are menirea de a lua decizii cu privire la aspectele doctrinare, deoarece acestea au fost stabilite cu mult timp în urmă și nu sunt supuse revizuirii. Nu este menit nici sa introduca vreo inovație în viața liturgică a Bisericii și nici in ordinea ei canonică.

Cu toate acestea, se poate, în cazul în care este pregatit corect, să devină un factor important în consolidarea unității inter-bisericesti și a cooperarii, și să contribuie la clarificarea răspunsurilor pe care Biserica Ortodoxă le dă provocărilor de azi, pe baza Tradiției ei vechi”.

Sanctitatea Sa a subliniat, in plus, faptul că acest Mare si Sfant Sinod va fi, de asemenea, Pan-Ortodox doar în cazul în care reprezentanții tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale general recunoscute vor lua parte la el.

Referitor la istorie, el a afirmat că, de-a lungul ultimilor o mie de ani, participarea Bisericilor locale în Sinod a fost complicata. Circumstanțele secolului XX nu au favorizat comunicarea inter-bisericească: este suficient să amintim războaiele balcanice, Primul Război Mondial, Revoluția din 1917 din Rusia, care a inițiat persecuția severă a Bisericii, dezintegrarea Imperiului Otoman și deportarea creștinilor din Asia Mică, și în cele din urmă, Al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, deja în 1923, la Istanbul, Biserica din Constantinopol a convocat Congresul așa-numit Inter-Ortodox și, în 1930, o Comisie Pregatitoare Inter-Ortodoxa, care s-a întrunit în Mănăstirea Vatoped de pe Muntele Athos.

“Aceste prime încercări de interacțiune pan-ortodoxe nu au reușit”, a spus Sanctitatea Sa, “unele Biserici locale neparticipand la aceste evenimente. Pentru Biserica Ortodoxă Rusă a fost imposibil în situația de atunci. Lucrarea Congresului Inter-Ortodox din Istanbul a fost efectuată într-un spirit reformist, nesocotind Tradiția. Din acest motiv, nimeni nu a recunoscut deciziile sale mai târziu, cu excepția deciziei privind noul calendar adoptat de către unele Biserici, cu costul schismelor deplorabile consecutive”.

Patriarhul Kirill a amintit, de asemenea, Sinodului, că inițiativele pan-ortodoxe din secolul XX nu au fost luate doar de Biserica Constantinopolului. Astfel, la inițiativa Patriarhiei Moscovei, o conferință a șefilor și reprezentanților Bisericilor Ortodoxe locale a avut loc în 1948, la Moscova. Aceasta a fost ocazionata de sărbătorirea a 500 de ani de la autocefalia Bisericii Ortodoxe Ruse. Cu toate acestea, deciziile sale nu au fost acceptate de Bisericile locale, care au considerat ca doar Patriarhul Constantinopolului ar putea convoca vreo conferință de importanță pan-ortodoxa.

Pregătirile pentru un Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe, într-adevăr, s-au intensificat în 1961, la Prima Conferința Pan-Ortodoxa, care a avut loc pe Insula Rodos din Grecia, a remarcat Sanctitatea Sa. Aceasta a elaborat o listă cuprinzătoare, de peste o sută de subiecte, care să fie pregătite și transmise spre analiză unui Sinod viitor. Putin mai tarziu, în 1968, la cea de-a 4-a Conferința Pan-Ortodoxa de la Geneva, s-a adoptat decizia ca pregătirea ulterioară a unui Sinod ar trebui să fie tratata de Conferintele Pan-Ortodoxe Pre-Sinodale și Comisiile Pregatitoare Inter-Ortodoxe, care sa preceada covocarea lui. Acest format al pregatirilor este valabil și astăzi.

La Conferința din Rodos, din 1962, toate Bisericile locale au fost rugate să precizeze punctul de vedere cu privire la subiectele adoptate. Vorbind despre participarea Bisericii Ortodoxe Ruse în elaborarea acestor subiecte, Patriarhul Kirill a subliniat că aceasta a avut loc cu toată responsabilitatea. În 1963, Sfântul Sinod a stabilit o comisie specială care urma să fie condusa de Mitropolitul Nicodim de Leningrad. Aceasta a inclus teologi de frunte ai Bisericii Ortodoxe Ruse – ierarhi, clerici și laici. In cei cinci ani de existență, Comisia a efectuat o muncă enormă pentru a pregăti proiecte de documente referitoare la toate subiectele din lista, fără excepție.

“Nu ar fi o exagerare să spunem că Biserica Rusă a avut o contribuție fără precedent la pregătirea unui Sinod Pan-Ortodox(…), propunand proiecte de document bine gândite ale Sinodului, ca rezultat al lucrărilor efectuate de către cei mai buni teologi ai Bisericii noastre”, a subliniat Sanctitatea Sa.

Cu toate acestea, în 1971, reprezentanții unor Biserici locale au început sa insiste asupra necesității reducerii în mod considerabil a agendei propuse pentru Sinod. Ca urmare, Prima Conferința Pre-Sinodala Pan-Ortodoxa din 1976 a redus lista, la zece subiecte. Elaborarea, în continuare, a acestora a avut loc ca parte a Comisiei Pregătitoare Inter-Ortodoxe, precum și a celor de a 2-a si a 3-a Conferințe Pan-Ortodoxe Pre-Sinodale din 1982 și 1986.

“În anii 1990, această lucrare a fost suspendata, pentru o lungă perioadă de timp”. Sanctitatea Sa a spus: “motivul a fost faptul că, în 1996, Patriarhia de Constantinopol a stabilit asa-numita Biserica Ortodoxa Estoniana Autonomă, pe teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei, destinata să devină un participant cu drepturi depline in procesul Pre-Sinodal, cu care Biserica noastră nu a fost, categoric, de acord”.

Perspectivele de reluare a pregătirilor pentru un Sinod Pan-Ortodox au apărut abia în 2008, când Adunarea primatilor Bisericilor Ortodoxe locale a luat o decizie, conform careia doar reprezentanții Bisericilor autocefale – si nu ai celor autonome, cum era mentionata, ca structura, Estonia, de către Patriarhia Constantinopolului – pot participa de acum înainte la evenimentele de pregătire ale Sinodului.

“Din acel moment, reprezentanții Bisericilor autonome au participat la procesul Pre-Sinodal, nu independent, ci ca membri ai Bisericilor lor chiriarhale”, a explicat Patriarhul Kirill.

Patriarhul Kirill a mai spus că procesul de pregătire a fost continuat în cadrul comisiilor de pregătire și al celei de-a 4-a Conferințe Pan-Ortodoxe Pre-Sinodale din 2009.

“În martie 2014, am luat parte la reuniunea întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe locale, care a avut loc la Istanbul. Acolo, s-a luat decizia convocarii unui Sinod Pan-Ortodox în 2016, ‘dacă împrejurări neprevăzute nu-l vor împiedica’”, a remarcat Sanctitatea Sa.

Aceasta a presupus ca, în putinul timp care a mai ramas, eforturile tuturor participanților la procesul pre-sinodal sa fie intensificate. În acest scop, Reuniunea Întâistătătorilor a constituit o Comisie Inter-Ortodoxa care a reușit să revizuiască trei proiecte de document ale Sinodului și să ajungă la un acord asupra acestora, la cea de-a 5-a Conferința Pre-Sinodala Pan-Ortodoxa, care a avut loc în octombrie anul trecut. Acestea sunt texte privind importanța postului, relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul creștinătății și modul de declarare a autonomiei unei Biserici.

Ca parte a procesului pre-sinodal, subiectul autocefaliei și modul de declarare a acesteia au fost, de asemenea, discutate.

Sinaxa Intâistătătorii Bisericilor Ortodoxe locale, care a avut loc in perioada 21-28 ianuarie 2016, la Chambesy (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), a luat în considerare în special proiectele de document ale Sinodului Pan-Ortodox, privind Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea modernă, Taina Căsătoriei și impedimentele la Casatorie, precum și alte teme.