Începând din perioada Patriarhului ecumenic Athenagoras, prăbușirea blocului sovietic și incheierea conflictului Est-Vest par sa fi reconfigurat profund inclusiv lumea ortodoxă.
Dobandindu-si autocefalia (independenta), Bisericile au putut renaste din cenușă, asa cum s-a intamplat, spre exemplu, in Albania. Altele au inceput sa cunoasca o viață nouă, crescand, insa, “concurenta” între Moscova și Constantinopol, dupa cum sugereaza recent presa internationala.
Reintoarsa in centrul scenei, după mai mult de 70 de ani de persecuție, Biserica Ortodoxă Rusă, care numara 120 de milioane de membri – adica o treime din ortodocșii existenti in lume – pare sa-si dispute, cu Patriarhia Ecumenică, locul de lider istoric în Ortodoxia universala.
În timp ce conflictele jurisdicționale, legate de noi formatiuni locale care au tendinta sa-si reclame independenta, continua parca etapele fostului imperiu sovietic (cum se intampla in Estonia, Ucraina – vezi arhiva Lacasuri Ortodoxe), diaspora ramane si ea subiectul unei confruntari legale, fără a se intrevedea prea multe multumiri reciproce între cele doua tronuri Patriarhale.
În Franța, spre exemplu, recenta recuperare a Catedralei din Nisa, de catre Moscova, plasata în perioada sovietică sub jurisdicția Constantinopolului, ramane emblematica pentru acest climat usor tensionat, dupa cum remarca Samuel Lieven, intr-un articol recent pentru La Croix.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
