publicat în: Arhivă

Patriarhul Bartolomeu scoate in evidenta filosofia greaca si radacinile crestine

Europa îşi are rădăcinile în doctrina creştină şi în gândirea greacă. Acest lucru a fost evidenţiat de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cu ocazia prezentării sărbătorii dedicate celor trei mari dascăli şi ierarhi, universali ai Bisericii: Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie teologul şi Sfântul Ioan Gură de Aur, ale căror moaşte s-au înapoiat Constantinopolului de către Papa Ioan Paul al II-lea, în 2004, tocmai pentru a sărbători şi a sublinia importanţa pe care o au rădăcinile creştine ale Europei, având la bază gândirea greacă şi doctrina creştină născută şi dezvoltată pe un teren în care creştinismul trăieşte în captivitate.

Trebuie, în cele din urmă – spune Bartolomeu – subliniată contribuţia literaturii şi filosofiei grec-elenistice din activitatea Bisericii. Încă de la început – şi aici mă refer la Apostoli – care sunt pe nedrept consideraţi persoane needucate – s-a cunoscut influenţa benefică a literaturii şi filosofiei greceşti, acestea folosind ca mijloc în sporirea credinţei noastre creştine.

Evanghelistul Ioan a fost el însuşi perfect familiarizat cu filosofia pitagoreică şi cu toate gândirile filosofice cu care a venit în contact prin intermediul filozofului Philo. Şi teologia cuvântului său, care ne introduce în Evanghelia sa, presupune cunoaşterea filosofiei platonice filozofia şi a lui Philo. Apostolii Petru şi Andrei înşişi au sporiti cunoştinţele în filosofia greacă, aşa cum se arată în cele două scrisori ale lui Petru.

Primele texte creştine, care relatează gândurile şi acţiunile despre Dumnezeul nostru, demonstrează puncte de vedere morfologice ale lui Xenophon. Chiar şi termenul de “teologie” este întâlnit în Republica lui Platon, în timp ce Seneca a predicat că Dumnezeu este Tatăl şi tovarăşul omului, care trebuie să-şi expime întotdeauna recunoştinţa în faţa lui Dumnezeu, prin virtuţi. Aristotel susţinea supremaţia teologiei peste toate celelalte ştiinţe, în timp ce Pitagora îmbina ştiinţa cu religia.

În paralel cu şcolile filosofice, continuă Bartolomeu, au existat de asemenea şcoli, în care toţi gânditorii Bisericii au fost educaţi. Printre cele mai renumite se numără:

– cea din Atena, unde au învăţat Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie teologul şi Sfântul Dionisie Areopagitul,
– şcoala din Antiohia
– şi cea din Alexandria, unde Ioan Philoponus, Clement din Alexandria, Origen cel Mare au fost educaţi . Origen se ştie că a stat la baza şcolii din Kessaria. La şcoala din Alexandria au fost educaţi creştini carturari celebri din Gaza, un loc care suferă foarte mult în acest moment. Şi nu se poate să nu amintim de şcoala de la Roma, cu Justin şi Hippolytus.

Biserica – concluzionează Patriarhul Ecumenic – care prin activităţile sale de învăţământ a instruit poporul lui Dumnezeu în dezvăluirea adevărul de-a lungul secolelor, datorează mult acestor şcoli de gândire umană, mai ales că acestea au contribuit la formarea omului intelectual şi spiritual dezvoltat. Şi, nu este un accident că, în final, cei mai mulţi dintre membrii şcolilor filosofice au fost atraşi de creştinism. Europa nu poate ignora acest lucru.

Istanbul (AsiaNews)