(Foto: Uzi Leibner, Universitatea Ebraica din Ierusalim, Tal Rogovski)
O lopata pentru tamaiere, veche de 2200 de ani, din arama, al cărei mâner are forma capului și gâtului unei rate, a fost descoperita în timpul săpăturilor efectuate la vest de Marea Galileii, în nordul Israelului, potrivit unui raport recent semnat de Ilan Ben Zion, pentru The Times of Israel. Săpăturile au fost efectuate in vechiul sit al Galileii, Khirbet el-Eika, de o echipă de arheologi a Universitatii Ebraice din Ierusalim, informeaza in premiera Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
Cercetarile efectuate in jurul aceste noi descoperiri, ar putea furniza dovezi despre cum și când evreii au ocupat prima oara vechea Galilee.
Lopata a fost descoperita pe situl arheologic Khirbet el-Eika, situat pe drumul ce trece la vest de Marea Galileii, prin Galileea, spre Marea Mediterană, situat pe un deal deasupra Văii Arbel. Sit-ul fortificat este neobișnuit, prin faptul că a fost ocupat numai în perioada elenistică.
Așezarea a durat până aproximativ in 140 înainte de Hristos, când a fost distrusa. Este posibil să fi fost distrusa într-un atac al conducătorilor Hasmoneeni ai Iudeii, in cautarea de a impune iudaismul in sanul populației, la acel moment, sau posibil ca urmare a altor evenimente. Hasmoneenii au venit la putere după revolta împotriva regelui seleucid Antioh IV, în 167 înainte de Hristos, în semn de protest față de acțiunile sale în interzicerea iudaismului și de fortare a populației să urmeze invataturile religioase grecești.
Lopata a fost găsita între rămășițele a ceea ce a fost aparent o clădire publică, iar in apropiere arheologii Universitatii Ebraice au descoperit un număr mare de amfore pentru vin, ceramice, in stilul Egeii. Folosite pentru transportul maritim pe distanțe lungi a vinului, fiecare amforă avea marcaje care arată că proveneau din Rhodos sau Kos.
După cum am menționat mai sus, conform cu Ben Zion, proprietarii lopetii ar putea sa ajute la gasirea unui raspuns pentru întrebarea cum și când iudeii sau evreii au locuit prima oara in vechea Galilee.
Nu este o întrebare ușoară. “Arheologic, e foarte greu de spus care era evreu în al treilea sau al doilea secol inainte de Hristos”, a declarat directorul de excavare, Uzi Leibner, pentru The Times of Israel, intrucat indicatorii de mai târziu, cum ar fi mikvaot-urile (băi rituale evreiești) și anumite obiecte ritualice nu erau prezente la acel moment.
Obiectivele de cercetare din Khirbet el-Eika sunt prezentate pe pagina proiectului de excavare: “In timp ce avem dovezi ample despre o populație evreiască densă în regiune, în perioada romană timpurie, nu știm dacă și cum aceasta populatie se raporta la cea din perioada elenistică”.
Știm că, în perioada de după distrugerea Khirbet el-Eika, a existat o populație evreiască mare în Galileea. Acest lucru s-a intamplat din perioada tarzie a celui de-Al Doilea Templu, pe perioada romană și dincolo de ea. După aceea, Galileea a fost centrul vieții evreiești, cultura și literatura provinciei romane, timp de secole.
Echipa Universitatii Ebraice caută acum indicii pentru a stabili dacă populația pre-Hasmoneana din Khirbet el-Eika era evreiasca sau nu.
Mulți cercetători consideră că locuitorii din zona Khirbet el-Eika (vechea Galilee) nu erau evrei, în prima jumătate a perioadei celui de-Al Doilkea Templu, din secolul V înainte de Hristos, cel puțin pana in secolul III înainte de Hristos, și că ar fi fost de fapt mai târzie – posibil în jurul perioadei Hasmoneene (începând din 167 înainte de Hristos – atunci cand o populație evreiască semnificativă a apărut în zonă).
Când exilul babilonian s-a încheiat, în 539 înainte de Hristos, prin decretul regelui persan Cirus cel Mare, care le permitea exilaților să revină acasă, ei s-au întors la fostul regat al lui Iuda, care era acum provincia persană “Yehud”. Apoi, după moartea lui Alexandru cel Mare, provincia a devenit parte a Imperiului Ptolemaic egiptean și apoi a Imperiului Seleucid sirian. Ulterior, provincia a fost numita “Iudeea”, iar oamenii s-au numit “iudei” sau “evrei”, mai informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
Potrivit lui Uzi Leibner, lopata în formă de rață, care are o infatisare “greco-romană”, sugerează că populația a fost păgâna și nu evreiasca. “Ar putea fi un fel de obiect de cult”, a declarat Leibner, dar sunt necesare cercetari suplimentare.
Lopețile pentru tămâiere erau folosite în antichitate, pentru a muta cărbunii aprinși folositi in arderea tămâiei. În Biblie, gasim: “Apoi să-i faci căldări pentru pus cenuşa, lopăţele, lighene, furculiţe şi cleşte. Toate uneltele acestea să le faci de aramă” (Exodul 27: 3).
Lopeți pentru tămâiat s-au folosit în ritualurile cultice, dar ele au mai fost gasite si in morminte si in locuinte, ceea ce sugerează că aceasta ar fi putut servi, totodata, in scop funerar sau utilitar.
Un alt indiciu posibil, ca populația pre-Hasmoneana din Khirbet el-Eika sa nu fi fost evreiasca, este prezența masivă a amforelor de vin in cladirea apropiata de locul unde a fost găsita lopata. Având în vedere că amforele erau originale din Rhodos sau Kos, utilizarea lor poate fi din nou un indiciu al faptului că oamenii din Khirbet el-Eika erau în contact cu influențele grecești și, din nou, s-ar putea sa se fi aliniat la practicile religioase grecești, împotriva iudaismului, în conflictul religios. Cu toate acestea, pare puțin probabil ca obiectele, care sunt în mod clar legate de comerț, sa fie indicatori puternici ai credinței religioase.
S-a remarcat, de asemenea, că populațiilor evreiești din unele zone, le fusese impusa o interdicție de a consuma vin care nu era produs de evrei, și se sugerează, prin urmare, ca prezența amforelor grecesti de vin ar putea indica faptul că in Khirbet el-Eika, in perioada pre-Hasmoneana, oamenii nu erau evrei. Cu toate acestea, desi o astfel de interdicție se poate sa fi apărut cândva în perioada celui de-Al Doilea Templu, Leibner spune că savanții sunt inca “nesiguri când aceasta a devenit larg răspândită”.
Pe scurt, există unele indicii că locuitorii pre-Hasmoneeni ai Khirbet el-Eika nu ar fi fost evrei, dar este nevoie de cercetari suplimentare, pentru a determina probabilitatea ca acest lucru sa fie adevarat, mai informeaza in premiera Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
