Arheologii polonezi descopera un templu necunoscut al personajului biblic Hatsepsut
Taiat în stâncă și constând din două camere, acesta are pereții acoperiti cu decorațiuni prost păstrate și cu inscripții hieroglifice – conform declaratiilor unei echipe de arheologi care lucrează sub auspiciile Centrului de Arheologie Mediteraneana al Universitatii din Varșovia, care a început cercetarea în templul antic, in Gebelein, în Egiptul de Sus.
Acest loc era deja cunoscut de autoritatile locale, dar până acum niciun arheolog nu l-a studiat. Cercetatorii anteriori se poate sa fi fost descurajați de starea proastă a decoratiunilor. Rezultatele din acest an, ale cercetatorilor polonezi, au fost surprinzatoare.
“Acest templu (foto) a fost dedicat unui numar de două zeitati. Nu există nicio îndoială că una era Hathor (Doamna din Gebelein). Cealaltă zeitate ar fi putut fi Amun-Ra. Din păcate, reprezentări sale nu sunt păstrate și sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica această idee”- a explicat Daniel Takács, un membru al expediției, conform Revistei poloneze “Stiinta in Polonia”, al carui raport recent a fost tradus de Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
Mai multe imagini cu zeitatile au fost distruse în antichitate. Faraonul Akhenaton, care a domnit în secolul XIV înainte de Hristos, a promovat închinarea la un singur zeu, al cărui simbol era discul solar. Reprezentările altor zei care nu aveau aspecte solare au fost distruse în timpul domniei sale. Zeița Hathor a fost asociata cu soarele, asa ca reprezentarile acesteia au fost cruțate.
“Cea mai enigmatica ramane, insa, lipsa numelor regale, din templu. Conducătorii Egiptului antic adorau sa-si puna numele lor pe pereții templelor expuse ochilor publicului. Uneori, ei chiar stergeau numele regilor anteriori, pentru a-si pune propriile lor nume în aceste locuri”- a adăugat Wojciech Ejsmond, director al expediției.
Studiile detaliate asupra inscripțiilor, realizate de Daniel Takács, au oferit rezultate senzationale, datând perioada de construire a templului și prima fază a decorarii acesteia, corespunzator perioadei domniei unei regine, al cărei nume anticii au vrut să-l șteargă din istorie. Era Hatșepsut (secolul XV, inainte de Hristos – foto). Prezența ei este indicată in reprezentări, printre altele, pe fragmente de inscripție hieroglifică, conservate, care includ terminații de cuvinte la feminin. Contextul în care se află numele (o caseta ovala, în care vechii egipteni puneau numele faraonilor) indică faptul că aceasta conținea numele acestei regine.
După moartea soțului ei – Tuthmosis II – Hatsepsut si-a exercitat puterea de regenta, în numele fiului ei vitreg minor și a nepotului – Tuthmosis III. Ejsmond a explicat că, la un moment dat, Hatshepsut a început să exercite titulatura regala deplina, rezervata doar faraonilor, în ciuda faptului că Egiptul avea un conducător de drept – Tuthmosis III. Timp de decenii, cercetătorii au crezut că regina a vrut să preia puterea deplină, iar programul ei ambitios de construcție și reprezentările reginei drept conducător legitim, de pe pereții templelor, urmarea legitimarea domniei sale în detrimentul fiul ei vitreg.
“În prezent, se crede că situația era de fapt si mai complicată, Regina Hatshepsut decizand împreună cu tanarul Tuthmosis III, pentru a asigura stabilitatea Egiptului, multe dintre acțiunile sale ducand astfel la consolidarea poziției tânărului rege” – a explicat Ejsmond.
“Poate că, mulți ani după moartea ei, datorită unei situații complicate a dinastiei, Tuthmosis III sa se fi temut că o alta regina ambițioasa s-ar fi putut ridica și sa-l puna pe fiul ei la putere? Acest lucru ar putea duce la decizia eliminarii referirilor la Hatshepsut ca la un faraon, conform principiului ca, daca nu apare gravată în hieroglife, ea nu a condus, dar aceasta este doar una dintre multe teorii legate de motivul pentru care s-a vrut ștergerea numelui ei, care ramane inca un mister” – a adăugat el.
Ejsmond a remarcat că Hatsepsut nu a fost nici prima, nici ultima femeie-faraon din istoria Egiptului. Cu toate acestea, anticii nu au încercat să șteargă alți faraoni de sex feminin din istorie. Acesta este motivul pentru care oamenii de stiinta sunt atat de nedumeriti de încercările consecvente de eliminare a numelui lui Hatsepsut. Cercetarile suplimentare, intreprinse in templul de piatra de la Gebelein, ar putea furniza, de asemenea, mai multe informații cu privire la domnia sa. Arheologii au de gând sa indeparteze resturile de pe podea. Poate, astfel, vor descoperi artefacte din perioada funcționarii templului.
De asemenea, implicati in studiul templului, mai sunt si arheologii Piotr Witkowski și Julia M. Chyla, care au co-creat o documentare modernă a acestui subiect. Piotr Witkowski este responsabil cu documentarea fotografică.
Prin diverse tehnici fotografice, s-a permis, nu doar sa se fotografieze antichitatile, ci după prelucrarea cu un software de specialitate, s-au putut imbunatati caracteristicile care nu mai sunt vizibile sau sunt foarte greu de descifrat cu ochiul liber. Acest lucru a permis ca unele fragmente de decor de perete sa poata fi văzute, și s-a confirmat existența unor inscripții pictate la câțiva metri in partea de deasupra a templului. Datorită tehnicii fotogrametrice, oamenii de stiinta au facut măsurători și au creat planul templului mai rapid și mai precis, decât prin metodele tradiționale.
Descoperirea templului a avut loc într-un proiect mai amplu de studiu, multi-disciplinar, in acest important centru de pe harta Egiptului antic, care a fost Gebelein. În prezent, acesta este un complex de sit-uri arheologice, situat la aproximativ 30 km sud-vest de Luxor. Acum mai mult de 5000 de ani, aici exista, probabil, capitala unui dintre proto-state, care a pus bazele civilizației faraonilor.
Cercetarile și studiile de teren, din acest an, au fost posibile prin subvenții acordate de Consiliul Consultativ pentru Mișcarea Științifica Studenteasca a Universității din Varșovia, Fundația Universitatea din Varșovia, Fundația pentru Știință și Fondul Polonez Visegrad.
