In aceste zile, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președinte al Departamentului pentru Relații Externe Bisericesti al Patriarhiei Moscovei, s-a întâlnit cu liderii comunității Yazidi. Întâlnirea a avut loc la sediul Departamentului.
Președintele Departamentului a vorbit despre activitățile externe ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit Mitropolitul Ilarion, dialogul cu comunitățile non-creștine, in scopul oferirii unui răspuns pentru provocările lumii de astăzi, reprezinta o parte importantă a activității Departamentului. În Rusia, nu au existat războaie interreligioase, iar comunitățile religioase tradiționale trăiesc în pace unele cu altele, a mentionat Mitropolitul Ilarion.
Acesta a mai subliniat eforturile pe care Patriarhia Moscovei le intreprinde pentru protejarea drepturilor creștinilor și ale altor comunități religioase din Orientul Mijlociu. “Suntem profund îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu. Vedem că minoritățile religioase sunt supuse persecuțiilor și genocidului, de către teroriști care acționează sub mantia religiei”, a declarat președintele DECR.
După cum a mai menționat el, Biserica Ortodoxă Rusă a fost prima care a vorbit deschis despre persecutarea minorităților religioase, cauzata de răspândirea extremismului, ca urmare a intervenției externe iresponsabile în treburile statelor din Orientul Mijlociu.
Mitropolitul Ilarion a menționat ca, personal, a vizitat Orientul Mijlociu la momente diferite și a văzut cum comunitățile religioase au trăit în pace și armonie, până când așa-numita “Primăvara arabă” a început. El a subliniat că autoritățile de stat au jucat un rol important, gruparile teroriste începand să comită acte de ilegalitate, în țările în care puterea de stat a fost slabita sau unde regimul in functiune a fost răsturnat, ca urmare a intervenției externe.
Hazem Tahsin Saeed, lider al comunitatii Yazidi, le-a vorbit celor prezenți despre tragedia membrilor Yazidis, care sunt supusi persecuțiilor extremiștilor, în Irak. Aproape 500 000 de Yazidis din Irak au fost forțați să își părăsească locuințele și încă trăiesc în munți, în tabere de corturi.
Reprezentanții comunității Yazidi au remarcat un nivel ridicat al relațiilor dintre Yazidis și creștinii din Irak. Unii dintre cei care au luat parte la reuniune au fost martori oculari ai modului in care militanții Statului Islamic au “confiscat satele Yazidi din Sinjar, Irak. Extremiștii au fost fără milă, ucigand civili, inclusiv persoane în vârstă, luând femei și copii in captivitate, comitand violențe, folosind oameni ca scuturi umane și forțându-i să devină atacatori sinucigași. Cei care au fugit în Munții Sinjar au fost prinși acolo de militanți și au murit de foame și deshidratare”.
La încheierea ședinței, Mitropolitul Ilarion i-a chemat pe liderii Yazidi să mărturisească în fața comunității mondiale genocidul care are loc astazi în Orientul Mijlociu. Participanții la reuniune si-au exprimat dorința de a promova cooperarea în apărarea drepturilor comunităților religioase supuse persecuțiilor.
Yazidis este o comunitate religioasă kurda, religia ei fiind legata de zoroastrism și de alte religii mesopotamiene antice. Membrii yazidis formează o comunitate religioasă distinctă și independentă și au propria cultură. Ei trăiesc în principal în provincia Ninive a Irakului. Alte comunități suplimentare exista prin Armenia, Georgia, Turcia, Iran și Siria, dar acestea se afla in declin, începând cu anii 1990, ca urmare a migrației semnificative în Europa, în special în Germania. În Armenia, Yazidis sunt recunoscuti ca grup etnic distinct, deși problema este controversata si extrem de politizata.
Yazidis sunt monoteiști, cred în Dumnezeu ca Creator al lumii, pe care acesta ar fi dat-o in grija a șapte ființe sfinte sau îngeri. Aceasta credinta se bazeaza pe reflecții mistice sufi.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
