EPISCOPUL: 15 ani de la hirotonirea ca Episcop a PS Parinte Ambrozie, Episcop al Giurgiului (4-15 oct. 2015)

Timpul se scurge în pas alert şi anotimpurile trec, aproape fără a le simți. Cu cât anii pe care îi purtăm pe umeri se adună, cu atât, parcă, timpul se comprimă şi pare insuficient. Ceea ce rămâne atemporal şi mai viu, simplu deşi atât de complex, mai actual deşi atât de vechi, rămâne Cuvântul Domnului, coborât în lume în Peştera de la Betleem şi purtat până pe Dealul Golgotei, unde, prin jertfa supremă a acelui “Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac.” (Sfânta Evanghelie după Luca – 23; 34) s-a încheiat cu “Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu” (Sfânta Evanghelie după Luca – 23; 46).

Şi, acest Cuvânt se perpetuează între noi, mai întâi prin Apostoli, apoi prin Episcopi, Preoți şi chiar prin noi, căci promitem atât de firesc “Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.” (Psalmi – 50, 14) şi chiar Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: “Fiţi următori ai mei, precum şi eu sunt al lui Hristos.” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel – 11: 1)

Episcopul, ca prim următor al Apostolilor şi reprezentant a lui Hristos pe pământ, se ridică dintre noi prin faptă, credință, rugăciune şi o chemare tainică a lui Dumnezeu către această ascultare de slujire, pastorație şi misionarism. De aceea şi nu numai, este firesc să ne bucurăm când un nou Episcop se alege dintre noi, aşa cum ne-am bucura dacă ar fi vorba chiar de noi înşine.

Cu cincisprezece ani în urmă, în octombrie 2000, pe când avea numai 31 de ani, avea să fie ales în funcția de Episcop Vicar Patriarhal (în 4 octombrie) şi hirotonit (în 15 octombrie), Preasfințitul Părinte Ambrozie, iar după numai şase ani, avea să îi fie încredințată păstorirea nou-înființatei eparhii a Giurgiului. O episcopie nou-născută din necesitatea revigorării vieții duhovniceşti amorțită pe alocuri de anii comunismului primeşte, aşadar, un vlădică tânăr, dar cu mulță experiență acumulată în ascultările ambițioase pe care le săvârşise deja – relații externe bisericeşti, învățământ, birou de presă, pelerinaje etc – provocare şi responsabilitate rar întâlnită care, după cum simplu putem observa doar urmărind superficial rezultatele de până acum, i-a transformat nopțile în zile.

Astfel, o eparhie aflată într-o zonă a țării deseori răpusă de năvăliri şi interese străine, incendiată, înjunghiată şi jefuită, care s-a luptat pentru existență, incepea sa retraiasca in ascultare vechile cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel:

“7. Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa. 8. Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi. 9. Nu vă lăsaţi furaţi de învăţăturile străine cele de multe feluri; căci bine este să vă întăriţi prin har inima voastră, nu cu mâncăruri, de la care n-au avut nici un folos cei ce au umblat cu ele. 10. Avem altar, de la care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortului. 11. Într-adevăr, trupurile dobitoacelor – al căror sânge e adus de arhiereu, pentru împăcare, în Sfânta Sfintelor – sunt arse afară din tabără. 12. Pentru aceea şi Iisus, ca să sfinţească poporul cu sângele Său, a pătimit în afara porţii. 13. Deci dar să ieşim la El, afară din tabără, luând asupra noastră ocara Lui. 14. Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie. 15. Aşadar, prin El să aducem pururea lui Dumnezeu jertfă de laudă, adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui. 16. Iar facerea de bine şi întrajutorarea nu le daţi uitării; căci astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu. 17. Ascultaţi pe mai-marii voştri şi vă supuneţi lor, fiindcă ei priveghează pentru sufletele voastre, având să dea de ele seamă, ca să facă aceasta cu bucurie şi nu suspinând, căci aceasta nu v-ar fi de folos.” (Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel 13 : 7,17)

Îi urăm Preasfințitului Părinte Episcop Ambrozie, Episcop al Giurgiului, la 15 ani de la urcarea sa în treapta de Episcop, Întru mulți ani, Preasfințite Părinte, iar celor păstoriți, cât şi nouă, tuturor, le reamintim si ne reamintim cuvintele Sfântului Ignatie al Antiohiei, un ucenic al Sfantului Apostol Ioan:

“Fugiți de schisme şi divizari, ca de începutul tuturor relelor.

Voi, toți, trebuie să vă urmați episcopii, aşa precum Iisus Hristos L-a urmat pe Tatăl, şi să-i urmați pe preoți ca pe Apostoli; şi să respectați pe diaconi aşa cum respectați Poruncile lui Dumnezeu.

Nimeni să nu facă nimic, ca şi când Biserica n-ar avea Episcop. Doar Euharistia care se săvârşeste sub autoritatea episcopului (sau a cuiva pe care l-a numit el), va fi considerată valabilă.

Ori de câte ori apare episcopul, acolo să fie adunarea; aşa cum oriunde este Iisus Hristos, acolo este Biserica sobornicească.

Nu este permis nici a boteza sau a ține vreo sărbătoare fără episcop. Iar tot ceea ce el aprobă, este plăcut lui Dumnezeu, încât tot ceea ce faceți devine de încredere şi valabil” (catre cei din Smirna; 8: 1-2).

Intru Multi Ani, Stapane!Ing. Catalin Ion – Presedinte Asociatia Lacasuri Ortodoxe